Cuţitul din teaca ficţiunii.
12 decembrie 2008 at 23:54 noradamian 10 comentarii
O reţetă de succes pentru producţii artistice de duzină tip fusion aduce personaje angajate, fie într-o misiune ştiinţifică, fie într-o aventură cu o miză oarecare, fie datorită unui accident, naufragiu, într-un loc exotic care se dovedeşte a fi un teritoriu al groazei, bântuit de forţe diabolice. Cu cât contrastul dintre paradisiac şi malefic e mai puternic cu atât se vinde mai bine. E vorba aici de copierea, fără nuanţe, aproape tehnologic, a matricei fundamentale de conflict al răului cu binele, şi unul şi celălalt personificate prin prototipuri umane actualizate şi transferate în civilizaţia prezentului. Chiar dacă binele (bine dirijat) învinge, percepţia happy-end-ului, mai mult sau mai puţin conştientă, este a unui bine de natură comercială. Prin urmare, efectul, în general vorbind, nu va diferi cu mult de al unei reclame pentru cosmetice, pentru detergenţi sau pentru acestemedicamenteseelibereazăşifărăprescripţiemedicală. Anumite mijloace şi procedee menite să articuleze ficţiunea de real pot oricând, însă, să îmbogăţească recuzita vieţii reale, a răului mai cu seamă.
O ştire de rubrică „diverse” preluată de presa noastră din Daily Mail, îmi atrage atenţia nu atât prin ineditul ei (un actor britanic îşi taie gâtul în timpul reprezentaţiei cu un cuţit cu lama bine ascuţită ajuns nu se ştie cum în locul celui din recuzita piesei destinat scenei respective) ci prin similitudinea procedeului folosit într-un episod mai vechi din Crimele din Midsomer. Ceeace vreau să spun este că, şi fără a fi vorba de un efect programat politic- ideologic sau comercial, raportul între ficţiunea mijloc de formare şi evoluţie şi ficţiunea mijloc de deformare, blocare ori involuţie, pare că se schimbă precipitat şi dramatic în favoarea celei din urmă. Un teritoriu infinit care, pe măsura cuceririi lui, se îndepărtează cu repeziciune de strălucirea iniţială precum deplasarea spre roşu a astrelor în spectrul luminii. Se îndepărtează accelerat ieşind din sfera oricărui (auto)control. Astfel se produce ruptura între libertatea de expresie ca valoare creativă a spiritului uman şi rezultatul transferării acestui scop în mijloc. Un mijloc care, folosit în alte scopuri, unele plăcute, nevinovate, altele îndoielnice, până la cele mizerabile, produce şi reacţii adverse bizare, imposibil de prevăzut şi evaluat. Transferul, ireversibil la nivel societal, global, se dovedeşte cu atât mai nociv cu cât se măreşte numărul celor care devin mai puţin interesaţi de valorizarea pozitivă a libertăţii. La nivel particular, de individ, lucrurile stau diferit. Destinul poate deveni un aliat inteligibil şi prietenos prin evoluţia concepţiei de a înţelege şi folosi libertatea. Inclusiv a imaginaţiei. A modului de a crea ficţiunea şi de a o recrea prin percepţie. Un beneficiu personal care, indirect şi multiplicat, se constituie în remediu favorabil atitudinii şi comportamentului social.
Cum?…Asta-i altă poveste.
Entry filed under: Grădina de Hârtie. Tags: conflict, efecte, ireversibilitate, prototipuri, remediu, reţetă, transfer.
10 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
1.
gabhry_el | 13 decembrie 2008 la 10:35
Genial titlul!
Acesta e, într-adevăr, raportul actual dintre realitate şi ficţiune, şi aşa pătrunde ultima în lumea „reală” – ca un cuţit.
ApreciazăApreciază
2.
noradamian | 13 decembrie 2008 la 12:08
Deobicei plec de la titlu sau de la titlu plus o idee.
Aici am găsit mai târziu titlul.
Astepta sa fie „prins”
🙂
ApreciazăApreciază
3.
Dan Iancu | 14 decembrie 2008 la 07:36
e mai usor sa vinzi senzationalul malefic. nu stiu daca asta e un soi de exorcizare sau aplecare spre raul din afara, dar e un soi de reteta perfecta pentru o medie rutiniera. o seama de oameni gaseste mult mai interesanta descrierea desfacerea pielii de lama precisa, decit o noua descoperire sau o poezie frumoasa.
ApreciazăApreciază
4.
orangeskorpion | 14 decembrie 2008 la 09:38
Probabil ca este inscrisa in gena umana dorinta spre senzational..plus huxley,parca, spunea ca oamenii sint interesati doar de sex, crime si inca ceva…
dar daca revenim la presa noastra politica din ultimii ani se vede clar ca sub patronajul a trei oligarhi cu probleme penale dar nedovedite inca (vintu, patriciu si voiculescu-felix) presa s-a specializat in diabolizarea unui presedinte si a unui partid.
Orice fapte reprobabile din tabara cealalta fie nu exista, fie sint tratate fugitiv si cu tenta de iertare (caltabosul a iesit tare pe sticla dar pentru asta a platit rodica culcer; a mai fost faza cu ontanu, primarul sectorului II, care a strivit o tigara aprinsa in palma unei tiganci care facea curatenie in sector, doar pentru ca a cascat gura….)
revin si iar revin: pina ce presa din Ro nu va avea o atitudine echidistanta (cit de cit), bizonii nu vor fi in stare sa vada realitatea „reala”… nu poti bizonilor sa le ceri sa citeasca printre rinduri, sa discearna, atita timp cit are 4-8 clase, nu are timp, nu este educat, nu are fler decit din cind in cind..
si trebuie sa dispara sintagma: toti politicienii „e” la fel!! unor politicieni le-a convenit foarte mult aceasta directia luata de vreo 2 ani incoace, dar pagubele se vor masura in ani…
ApreciazăApreciază
5.
noradamian | 14 decembrie 2008 la 13:01
Dan,
exorcizarea sau…inversul ei? Asta e intrebarea!
Si cum spui, raspunsul e de natură comercială. Un comert dincolo de limite.
Ma gandesc că ficţiunea e un cuţit cu două tăişuri:
unul care repară, vindecă,pentru a face drum frumusetii si adevărului,
celălalt care mutilează şi ucide
ApreciazăApreciază
6.
noradamian | 14 decembrie 2008 la 13:18
O’Skorpion,
Cum de formarea maselor se ocupă “media rutinieră” cum o numeste Dan, asta presupune ca va exploata la maxim interesul pentru senzational.
In calea acestei preferinte naturale nu se poate sta decat ca individ.
Si ca indivizi.
Mai ales cand ajung sa comunice si au aceleasi vederi.
In orice situaţie si in orice regim.
Presa din Romania nu va fi nicicând echidistanta.
Dar se va mula după evolutia socitătii.
Daca va exista o evolutie.
Eu inclin sa cred ca a si inceput… 🙂
ApreciazăApreciază
7.
orangeskorpion | 14 decembrie 2008 la 18:42
Iarasi esti optimista si asta ma bucura..
tocmai a fost semnat parteneriatul rushinii PDL si PSD, dar trebuie sa recunosc, ca alta solutie nu a existat acum.
guvern pld-udmr nu ar fi stat in picioare,
PDL in opozitia nu ar fi fost carte cistigatoare, mai ales ca septembrie 2009 se alege presedintele Ro sau se va realege basescu…
oricum din cauza liberalilor am ramas cu totii cubuza umflata
si
intr-o hazna poate ceva mai curatica
cu un paleologu, sever voinescu, die slaba berta anastase etc…
or fi si altii de laudat in viitorul apropiat…
ASTEPT!
zarurile au fost aruncate, astept ministrii!
ApreciazăApreciază
8.
noradamian | 14 decembrie 2008 la 19:25
O’Skorpion,
🙂
de mai bine de o luna sunt optimista.
Nici eu nu-mi explic prea bine cum si de ce!
Nu ma astept la o schimbare spectaculoasa ci la o reintrare
(nu prea glorioasa) in limitele normalului.
Si asta e suficient, deocamdata.
Semnele normalizării au inceput cu caderea extremismului.(vadim, gigi si partidele dumnealor).
Asta inseamna ca nu e deloc bizoana natia, s-avem pardon! 🙂
Gandeste-te ca in franta mai ieri alatăieri le pen era sa câstige,
ca si in austria si in italia formatiunile astea inca au o oarecare trecere!!
Nu regret acum nici pozitia maghiarilor.
Vor fi reprezentati in structurile de decizie, nu ma indoiesc, in viitor.
Cu o garnitura mai putin corupta.
ApreciazăApreciază
9.
orangeskorpion | 14 decembrie 2008 la 19:39
draga O’Nora,
chiar nu inteleg optimismul tau, dar este FOARTE BINE ca esti optimista…
putea sa fie si o schimbare spectaculoasa, daca….daca….daca….
da, ai dreptate si cu franta etc…
nu cred ca ungurii vor fi reprezentati in structurile de decizie pentru ca ei au hotarit sa intre in opozitie…foarte bine! poate se primenesc si ei putin, prea multi bizoni si pe acolo…
deci OPTIMISM sa fie cuvintul nostru de ordine, nu-i asa?
ApreciazăApreciază
10.
noradamian | 14 decembrie 2008 la 19:58
Optimism, O’Skorpion, fara sa ne imaginam ca vor merge toate ca-n vise!
Mai ales in anul asta.
Gresim si suntem dezamăgiti mai ales cand avem asteptări prea mari.
Sa le mentinem in limite rezonabile (fără of si vai) cred ca e mai sanatos.
Optimism si spirit critic(nu se exclud)
Ceva, mai mult, se va schimba in bine în comparatie cu mizeria politica a
ultimilor doi ani, mai ales.
ApreciazăApreciază