Maia îi povesteşte ceva lui Mimi

4 februarie 2009 at 22:33 100 comentarii

–  Păi, spune odată, ce te tot fandoseşti, o ceartă Mimi pe verişoară-sa.
Maia sare, ca la şotron, prin cameră, întâi într-un picior, pe urmă aterizează pe amândouă.
– 
Aşteaptă un pic, să-mi aduc aminte… mi-am adus! păi… ne-am jucat cu mingea, ne-am jucat de-a ascunselea, am mâncat chiftele, ăăă, iar ne-am jucat, ne-am jucat de-a prinsa şiiii, gata.
Mimi o priveşte  nemulţumit.
–  Stai locului, că m-ai ameţit. Da’ cu cine te-ai jucat?
Maia mai sare de două ori şi stă locului.
– 
Cuuu Gicuţu, cu Dorina şi cu Monţi. Dorina are un căţel mic, încape la ea în căciuliţă. Dacă-l lăsa jos, fugea după noi să ne prindă. Da’ pe urmă nu ne-am mai jucat, că venea tanti Magda şi trebuia s-o prindă.
–  S-o prindă? …tanti Magda?
–  Nu tanti Magda, nu ţi-am zis? Se-ncruntă Maia. Tuşa Nela trebuia s-o taie.
–  Pe cine? Mimi face ochii mari. …pe tanti Magda?
Maia îl priveşte câteva secunde cu asprime.
–  Nu, nu pe tanti Magda, ți-am mai spus de zece ori! Eu ziceam că găina aia roşie merge ca tanti Magda. Şi tuşa a zis ţţţţţ şi a dat din cap uite aşa…  Pe urmă a strigat: Neluţu, hai mă băiete, că m-am săturat. Ajută-mă s-o prind. Că acuşi pică tanti Magda. Să facem supă din ea. Că nu vreau s-o mai audă pe zăpăcita asta de copilă vorbind vrute şi nevrute. Aşa că trebe s-o punem la fiert. Adică  s-o facă supă, explică Maia reluându-şi săriturile.
–  Pe cine s-o facă supă? pe tanti Magda? …pe copilă? pe care copilă? Întreabă Mimi nelămurit.
Maia tace plictisită; ridică din sprâncene şi dă din mâini a lehamite.
–  Ştii ce? Hai, mai bine să sărim.

Entry filed under: 7301634, Grădina de Hârtie. Tags: .

Rompetrol tango Martie în Israel. Menahem, ghidul “schwitzer”.

100 comentarii Add your own

  • 1. orangeskorpion  |  20 februarie 2009 la 23:11

    adorabila scena, adorabil povestit…
    🙂

    comme d’habitude!

    Apreciază

  • 2. noradamian  |  20 februarie 2009 la 23:14

    O’ Skorpion,

    multumesc!
    Ma mai veselesc şi eu 🙂

    Apreciază

  • 3. orangeskorpion  |  20 februarie 2009 la 23:16

    O’Nora,

    presupun ca tu observi scenete reale cu copilasi si apoi le povestesti, nu-i asa??
    si observi detalii dragalase, pe care nu orice om le detecteaza///
    corect?

    Apreciază

  • 4. noradamian  |  20 februarie 2009 la 23:18

    Corect, O’skorpion,
    🙂

    Apreciază

  • 5. orangeskorpion  |  20 februarie 2009 la 23:19

    si pe care il iubesti mai mult, pe mimi sau pe maia?
    sic!
    🙂

    Apreciază

  • 6. noradamian  |  20 februarie 2009 la 23:21

    La intrebarea asta ar trebui sa-ti raspunda ei, Maia si Mimi 🙂

    Apreciază

  • 7. orangeskorpion  |  20 februarie 2009 la 23:22

    cit de diplomata esti, O’Nora

    🙂

    Apreciază

  • 8. noradamian  |  20 februarie 2009 la 23:24

    Daca zici tu asa e!
    Te cred, o’Skorpion 🙂

    Apreciază

  • 9. orangeskorpion  |  20 februarie 2009 la 23:30

    voiam sa-ti propun sa le arati lui mimi si maiei asta:

    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5435421-video-cautarea-atlantidei-google-ocean.htm

    dar apoi citind update-ul m-am dezumflat ca un balon… intotdeauna am fost fascinat de atlantida…

    Apreciază

  • 10. noradamian  |  20 februarie 2009 la 23:49

    Poate cand or creste ei mari se va descoperi si Atlantida…
    daca va mai fi cine s-o descopere 😦 🙂

    Apreciază

  • 11. fini  |  21 februarie 2009 la 00:34

    E trecut de miezul nopţii.Încerc să vă îndemn spre vise.Sper să-mi reuşească Ascultaţi o Noctură de Fr.Chopin:

    Noapte buna!

    Apreciază

  • 12. noradamian  |  21 februarie 2009 la 00:37

    Multumesc, fini, chiar voiam sa ma culc.
    Dar dupa ce ascult Nocturna.
    🙂
    Noapte buna!

    Apreciază

  • 13. orangeskorpion  |  21 februarie 2009 la 00:48

    O’Nora,

    pentru dragalasii actori ai postarii tale:

    http://www.brunosart.com/tour.htm

    Apreciază

  • 14. fini  |  21 februarie 2009 la 08:01

    Extraordinar ce inseamna 💡 ❗
    Sculpturile se scurg din vegetatie.
    Multumeasc Skorpi. Am o rugăminte revină în cămăruţa asta mică a Norei,aşaaaa mai pe la prânz.Mă mănâncă limba să vă relatez ceva.Acuma trebuie să plec.

    Apreciază

  • 15. fini  |  21 februarie 2009 la 08:05

    Nora,

    dacă am spus „cămăruţa asta mică” am făcut referire la tema „Maia îi povesteşte ceva lui Mimi”.Îţi mulţumesc anticipat pentru găzduire.

    Apreciază

  • 16. orangeskorpion  |  21 februarie 2009 la 10:50

    fini,
    o sa revin sigur in camaruta Norei in cursul zilei de azi…
    camaruta,
    gradinita de hirtie,
    nu conteaza

    la o sueta cu voi!
    🙂

    Apreciază

  • 17. fini  |  21 februarie 2009 la 14:03

    Skorpi,

    eu am propus cămăruţa Norei,dar cred că nu ar fi o idee rea să ne ducem în „Grădină”,că de-aia-i grădină.Dar…….dacă mă gândesc bine Grădina este proaspăt împodobită cu sculpturi ambientale şi va fi o plimbare de verdeaţă.

    Apreciază

  • 18. fini  |  21 februarie 2009 la 15:15

    Ieri plimbându-mă prin Hyperspatz dau de informaţia că autorul melodiei imnului Germaniei este(sunt năucă şi acum)……Joseph Haydn. Nu mi-a venit să-mi cred ochilor.[Eu predau pianul şi în paralel timp de vreo 30 de ani am predat şi Istoria muzicii].
    Scriu repede un Mail fiului meu(el se simte neamţ până în ultima celulă,fiica mea e olteancă speedy şi refuză tot ce e nemţesc 🙄 ).Azi dimineaţă primesc răspunsul.
    Citesc răspunsul. Şoc 😯 😯 Îmi face un istoric a melodiei şi textului şi mă atenţionează că melodia a fost folosită de Haydn şi în „Kaiserquartett”. Am audiat de multe ori cvartetul, dar nu s-au aprins beculeţele ca să fac analogia.
    M-a prins cu garda jos şi în încheiere îmi trimite link-ul cu „Impror quartet -II:Poco adagio şi mai adugă „PS. Uite versurile complete dacă vrei să le faci cu copii de la şcoală pentru serbare…..”(şi-mi redă cele trei strofe).
    Na, că mi-a spus-o! Creşti copii.Lasă,ei să fie sănătoşi şi noi pe lângă ei!

    Pentru că sunteţi prietenii mei vă dau şi vouă link-ul cu:

    You Tube-Haydn Empror quartet -II:Poco adagio. Titlul iniţial a fost „Gott erhalte Franz den Kaiser”

    Ş-am încălecat pe-o şa ………….

    Haideţi totuşi în cămăruţă,că s-a făcut frig.
    Nora dragă,bem un ceai fierbinte? Să fie aromat şi cu puţină iasomie,dar fără zahăr,că nu-i simţi bine aroma.
    Mulţumesc pentru ceai şi pentru găzduire. 😉

    Apreciază

  • 19. noradamian  |  21 februarie 2009 la 17:29

    Salut,
    am fost toata ziua in deplasare! Ma bucur ca v-ati simtit ca acasa! 🙂

    Splendide sculpturi, O’Scorpion! Şi asa cum zice fini, par a fi generate de vegetatia de acolo! Cred ca o sa ne bucuram mai multi de aici,sa le vedem.
    Tare pacat de ele ca au ars, in realitate,
    Bine ,cel putin, ca mai exista in virtual.Ca ni le-ai adus si noua in gradina asta…

    Apreciază

  • 20. skorpion  |  21 februarie 2009 la 17:36

    si eu am fost in deplasare astazi, aterizai acum, dar nu petnru mult timp…
    dar cit sint aici beau un ceai Lipton negru amestecat cu iasomie, aroma de vis, amestecat si cu o jumatate de lingurita de miere, dar nu de tei, ci poliflora…

    mierea, O’Nora, am luat-o de pe policioara din dreapta..
    🙂

    gata, am baut-o, voi reveni mai tirziu…

    ma bucur ca v-au placut sculpturile din Australia….

    sint atitea minuni si minunatii pe acest glob,
    dar majoritatea stam legati de glie cu niste lanturi invizibile financiare,
    noroc ca internetul ne mai arata ce zace in si pe aceasta splendida Terra….

    Fini, alles Gute, fuer Deinen deutschen Sohn und fuer Deine rumaenische Tochter, etwas aehnliches habe ich auch in meiner Familie…

    (Fini, toate cele bune, pentru fiul tau german si pentru fiica ta romanca, ceva asemanator am si eu in familie…)

    Apreciază

  • 21. noradamian  |  21 februarie 2009 la 17:38

    fini,
    daca mi-ai fi fost profesoara de pian, cred ca te-as fi enervat, fiindca mereu refuzam sa-mi fac exercitiile (Czerny si altele).
    Imi placea sa improvizez şi asta nu ajuta prea mult la tehnica.
    Oricum, sunt doar o amatoare care iubeste mult muzica de diferite genuri.

    Nu numai ca sunt datoare cu un ceai aromat de iasomie, dar imi face o mare placere. Desi, fiindca veni vorba, O’ Skorpion e mare cafegiu…)

    Apreciază

  • 22. fini  |  21 februarie 2009 la 18:27

    Nora,

    nu, nu m-ai fi enervat şi-ţi spun pentru ce: eu şmotrui măsură cu măsură la oră.Nu au cum să dea înapoi şi se trezesc că sună bine şi începe să le placă.Am o fetiţă pe care mi-a pasat-o o colegă de-a mea anul trecut.Când a venit mi-a spus că ea cântă orice numai că nu vrea Bach.I-am spus că muzica începe şi se termină cu Bach şi am început şmotrul.Acum în iarnă la examen a cântat un Preludiu impecabil .Czerny este pentru tehnică, dar când îl stăpâneşti îţi place. Plăcerea de a improviza trebuia exploatată la piesele romantice,clasice.Acolo dai drumul la dârlogi şi aştepţi să vezi ce-i poate pielea.
    Mă gândesc Nora că este cazul să revenim la topic:
    io cred că am fi fost ca Maia cu Mimi la pian. Pentru că eşti gazdă bună alegi tu cine ai vrea să fi:Mimi sau Maia.

    Apreciază

  • 23. noradamian  |  21 februarie 2009 la 18:43

    fini,
    esti grozava! 🙂
    In cazul asta cred ca pentru a merge pe tehnica „masura cu masura” ar fi trebuit ca tu sa fii Mimi! 🙂
    Pentru ca din cand in cand s-o pui pe Maia la punct 🙂

    Apreciază

  • 24. noradamian  |  21 februarie 2009 la 18:49

    Fini,
    oare de ce copiilor nu le place din prima Bach?
    Fetita colegei tale are noroc!
    Eu o cam fentam pe profesoara mea, preferam piesele romantice, probabil astea ma inspirau sa improvizez.
    Mai tarziu mi-am dat seama ca nu-nvatasem tocmai metodic si disciplinat.

    Apreciază

  • 25. orangeskorpion  |  21 februarie 2009 la 19:46

    O’Nora, Fini,
    si acum dupa atita timp regret ca parintii mei nu mi-au cumparat un pian; considerau ca nu este util, iar faptul ca mergeam la palatul copiilor la lectii de pian a fost insuficient…asa ca am lasat-o balta; si acum adeseori degetele mele joaca a la „Fuer Elise”

    🙂

    poate cind oi iesi la pensie, imi voi cumpara o pianina (ca numai asa ceva incape in cotetul meu supraetajat) si ma apuc de una din primele mele iubiri…
    🙂

    Apreciază

  • 26. orangeskorpion  |  21 februarie 2009 la 19:46

    pardon, se numea palatul pionierilor, sic.sic.sic…
    uitasem…
    🙂

    Apreciază

  • 27. noradamian  |  21 februarie 2009 la 19:58

    O’Skorpion,
    se gasesc pianine la preturi destul de acceptabile, daca urmăresti mica publicitate o sa vezi. Oferta e mai mare decat cererea!
    Probabil ca a devenit un hobby depasit…

    Apreciază

  • 28. orangekorpion  |  21 februarie 2009 la 20:00

    Nora, poate in cusca mea as baga eu o pianina, dar nu am profesoara
    😦
    si nu am, in primul rind, TIMP…..urmeaza la pensie
    🙂

    poate!

    Apreciază

  • 29. noradamian  |  21 februarie 2009 la 20:06

    Pianina, merge!
    Cursuri prin corespondenta?…Maybe. 🙂
    Timp, insa…

    Apreciază

  • 30. fini  |  21 februarie 2009 la 20:11

    La romantici melodia nu are frunza de viţă pusă ” în faţă”.Melodia apare frumoasă în toată splendoarea nudităţii ei.Te zăpăceşte de cum o vezi. La Bach melodia trebuie căutată şi după ce ai dat de ea ,prin ceva muncă de lămurire şi de o parte şi de alta o înfrumuseţezi. Apoi o iei cu amândouă mâinile şi o depui într-o colivie de aur,ca aceea a lui AVP,închizi colivia şi ieşi ” în lume” cu ea. Lumea o va admira sau ,nu ştiu, te va admira. Este de fapt şi una şi alta.
    Bach este muncă de bijutier. Este alfa şi omega. Este cheia. Copilul trebuie să fie învăţat să descuie.

    Apreciază

  • 31. orangekorpion  |  21 februarie 2009 la 20:15

    beautiful, girls, beautiful!
    🙂

    Apreciază

  • 32. fini  |  21 februarie 2009 la 20:18

    Nora,

    să înveţi medicină ţi să cânţi la instrumente nu se poate la f.f. Şi la una şi la alta trebuie „să pui mâna” unde trebuie.

    Apreciază

  • 33. fini  |  21 februarie 2009 la 20:19

    er5ată: Şi să cânţi

    Apreciază

  • 34. orangekorpion  |  21 februarie 2009 la 20:21

    corect, FINI!!!

    si mai este ceva nostim….in limba germana se spune „a juca” la pian, romaneste este a cinta…
    🙂

    Apreciază

  • 35. fini  |  21 februarie 2009 la 20:22

    Nu ştiu ce am astăzi,parcă sunt în ceaţă.Nici să „tipui” pe tastatură nu sunt în stare.
    Nici nu am apucat să mă duc şi dincolo.

    Apreciază

  • 36. fini  |  21 februarie 2009 la 20:23

    Spilui la toate instrumentele. Da ei au termene diferite pentru vocal şi pentru instrumentaL

    Apreciază

  • 37. fini  |  21 februarie 2009 la 20:26

    Încerc să dau o fugă şi dincolo.
    Mai vreau să mă uit şi la snooker.

    Apreciază

  • 38. noradamian  |  21 februarie 2009 la 21:04

    fini,30,
    superba postare!

    Cand i-am spus lui 0’Skorpion de „cursuri prin corespondenta”, am glumit!
    Îl mai tachinz si eu…
    Te-ai suparat, O’Skorpion? 🙂

    Apreciază

  • 39. orangekorpion  |  21 februarie 2009 la 23:02

    cum sa ma supar, O’Nora, pe tine?????
    am stiut ca glumesti..

    fini, LA MULTI ANI pentru ALMA,
    am cunoscut in 2003 o fata cu acest nume,
    mi-ar fi placut ca nora…
    🙂
    dar era deja cu un baiat – Adi

    Apreciază

  • 40. bibliophyle  |  22 februarie 2009 la 00:10

    @nora,
    Multumesc ffff.mult. Te rog da alegi tu ce vrei sa publici. Eu sunt OK cu orice material pe care-l alegi. Multumesc 😆

    Apreciază

  • 41. noradamian  |  22 februarie 2009 la 00:15

    bibliophyle,

    o sa gasesc eu ceva… 🙂

    Multumesc si eu.

    Noapte buna!

    Apreciază

  • 42. fini  |  22 februarie 2009 la 08:12

    Nora,
    Când am vorbit de f.f. chir nu mi-a trecut prin minte de vreo supărare. Skorpi simte şi gluma şi seriosul.

    Apreciază

  • 43. fini  |  22 februarie 2009 la 08:32

    Skorpi,

    sigur nu a fost Alma mea,atunci ea era deja măritată. Dar cred că ţi-ar fi plăcut şi de ea. Când pleci cu ea pe stradă e ca la ţircus,lumea întoarce capul. Nu ştiu dacă ţi-ar fi plăcut ca olteancă brici. ❓
    Mulţumesc pentru urări.

    Apreciază

  • 44. orangekorpion  |  22 februarie 2009 la 10:43

    servus, fetelor, O’Nora si Fini,
    mi-ar fi placut o nora pentru fiu-miu…..una strong, nu neaparat frumoasa, dar….nu mai intru in amanunte…
    am citit articolul recomandat de fini din „22”…trista tara plina de caraghioslicuri.. si vine criza, vine, vine,vine.. sa vedem ce fulgi vom lasa in urma ei…

    Apreciază

  • 45. bibliophyle  |  22 februarie 2009 la 11:23

    Frumos nume Alama, este nume (epitet) al Maicii Domnului in Aramaica )limba in care a vorbit Iisus). Alma Mariam – The Virgin Mary 🙂

    Apreciază

  • 46. orangekorpion  |  22 februarie 2009 la 11:31

    Nume frumoase feminine: IULIA, ALMA, ANA, MARIA….

    toate contin vocale, fie multe cum este Iulia (trei), fie cele care contin vocala A de doua ori, chiar…ca Ana, Alma, Maria..

    Alma inseamna si mar, Alma Ata, tatal marului, daca mi-aduc bine aminte…

    Apreciază

  • 47. fini  |  22 februarie 2009 la 12:00

    Skorpi,
    nu ştiam despre ce ai scris la 45. Mama a dorit numele ăsta şi din tot ce am avut de ales de pe listă asta părea cel mai atractiv.
    Şi mie îmi plac numele unde vocalele alternează cu consoanele.
    Nu pentru că suntem în cămăruţă, dar e frumos şi Nora.Trebuie să-l caut pe Ibsen prin casă şi să-l recitesc.S-o reântâlnesc pe Nora şi să văd cu ce rămân.
    Alma înseamnă măr în maghiară.
    Ata este Tata? 🙄 Tatăl petrol ❗

    Apreciază

  • 48. orangekorpion  |  22 februarie 2009 la 12:15

    Fini,
    la 45 nu eu sint autorul
    🙂

    da, exact, uitasem ca imi place si numele de NORA si mi-a placut si Nora de Ibsen, am cumparat cartea in limba germana la Leipzig si am citit=o cu mare placere….

    da, alma inseamna mar in limba maghiara,

    iar tatal petrolului este patriciu-tata-bacsi
    🙂

    Apreciază

  • 49. noradamian  |  22 februarie 2009 la 14:37

    La multi ani pentru Alma, fini!

    Frumusetea numelor rezultă pe de o parte din sonoritatea lor muzicala, pe de alta parte prin ce semnifica sau reprezinta(inclusiv prin asocierea cu nume de personaje).
    Alma are parte de ambele.
    🙂

    Apreciază

  • 50. noradamian  |  22 februarie 2009 la 14:42

    Imi pare rau sa va contrazic, patriciu-bacsi nu e decat un speculant care a reusit sa-si bage robinetele de petrol plus gaze ale celor douazeci si ceva de milioane de proprietari de drept, la el in ograda.
    Din care petrol plus gaze intretine alti speculanti care la randul lor etc. etc.

    Apreciază

  • 51. fini  |  22 februarie 2009 la 19:19

    Bibliophyle,

    îmi vine greu să privesc că primul meu dialog cu tine l-am ratat. Te rog scuză-mă şi treci peste incident.
    Ce mi-ai scris acolo este o noutate pentru mine.
    Văd că eşti „omul cărţii”. Te rog să mă îndrepţi spre sursa afirmaţiilor tale.

    😳 😳 😳

    Apreciază

  • 52. fini  |  22 februarie 2009 la 19:44

    Nora,

    îţi mulţumesc.
    Să-ţi spun că alaltăieri când a bătut miezul nopţii mi-am strigat pe blog trăirea. Theo a fost pe fază şi a flecirat-o pe Alma,deşi nu ştia cine este. Eu, om cu cei şapte ani de acasă am mulţumit în seara următoare. A urmat avalanşa felicitărilor şi mie mi-a venit să mă fac mică. Îmi este greu să fiu în centrul atenţiei.
    Mi-a făcut bine „căldura” celor de pe blog.
    Experienţa asta cu Hyperspaţiul este o descoperire la propriu şi la figurat.

    Apreciază

  • 53. AVP  |  22 februarie 2009 la 19:55

    Si io gasesc ca bucatzica de cuvintzele a Norei e adorabila… Cum de asemenea gasesc ca e absolut charmant ca Fini, cea liubitoare de padure, e profesoara de piano, iar faptu ca istetzu si rafinatu O’skorpion va tine companie pe-aci e de-a dreptu cool, gracioase domnitze… 🙂 Am avut o placuta ciurpriza…

    Apreciază

  • 54. fini  |  22 februarie 2009 la 19:56

    Skorpi,

    mi-ai vorbit de Alma Ata la 46 şi de tatăl mărului. Alma Ata înseamnă pentru noi Kazahstan. De aici vin deducţii puturoase de gaze,petrol,speculaţii neruşinate şi batjocură. Nu este vorba decât de tartorul ţării.

    Apreciază

  • 55. fini  |  22 februarie 2009 la 19:58

    AVP, 😳

    Apreciază

  • 56. AVP  |  22 februarie 2009 la 19:58

    Alma – ce nume dragutz, pe masura scumpului tau bebelush, dear fini… Vivat crescat floreat…

    Apreciază

  • 57. noradamian  |  22 februarie 2009 la 19:59

    fini,

    fie-mi cu iertare, din lipsa de timp, adeseori citesc mai selectiv, postarile.
    Oricum , pe ale tale nu le ratez!
    „Caldura” celor de pe blog, e de multe ori foarte placuta, dar adesea, nu durează prea mult. Vorbesc in general. Cu exceptia unor situatii in care se potrivesc anumite preocupări, idealuri si ganduri ale celor care se intalnesc in acest mediu.

    Apreciază

  • 58. fini  |  22 februarie 2009 la 20:01

    AVP,

    pentru că te-am prins aici îţi fac o destăinuire.
    Când ţi-am citit postarea azi mi-ai sugerat o 💡

    Apreciază

  • 59. fini  |  22 februarie 2009 la 20:04

    Eu spuneam bunicii mele Maica şi bunicului Taica. Doamne, ce oameni!

    Când va veni ăla micu şi va începe să vorbească îl voi învăţa să-mi spună maica Ar fi frumos.

    Apreciază

  • 60. fini  |  22 februarie 2009 la 20:09

    Nora,

    cred că suntem destul de trecute prin bune şi rele, ca să nu ne aşteptăm la prelungirea clipei sensibile. Asta se face clădind bolţar peste bolţar în timp.

    Apreciază

  • 61. orangekorpion  |  22 februarie 2009 la 20:11

    fini, 54

    in momentul in care vorbeam, scriam numele acele frumoase, Alma, Nora, Iulia….chiar nici o clipa nu m-am gindit la tartorul petrolului, ceea ce este un semn realmente bun, ca am reusit sa mai uit lacustele politice romanesti…
    dar tu m-ai adus la realitate.. nu este deloc un repros, pas du tout..
    🙂

    Apreciază

  • 62. fini  |  22 februarie 2009 la 20:13

    AVP,

    frumoasă urare,mai ales că Alma chiar înfloreşte., se împlineşte.
    Mulţumesc.

    Apreciază

  • 63. noradamian  |  22 februarie 2009 la 20:15

    AVP,

    ne bucuram de placuta ta vizita aicea-n gradina, unde-i un pic mai liniste.
    Si mai aproape de domeniul padurarului.
    🙂

    Apreciază

  • 64. noradamian  |  22 februarie 2009 la 20:16

    Maica, taica, tare bine suna, fini! 🙂

    Apreciază

  • 65. noradamian  |  22 februarie 2009 la 20:19

    fini, 60,

    la fel gandesc si eu.
    🙂

    Apreciază

  • 66. AVP  |  22 februarie 2009 la 20:20

    @fini – ma bucur pt tine, draga mea…

    Placerea a fost de partea mea, O’Nora… 😳

    Hai paa..

    Apreciază

  • 67. fini  |  22 februarie 2009 la 20:22

    Ei,ce ziceţi?! AVP cu ochiul lui de vultur a zărit ce se petrece în Grădină.

    Apreciază

  • 68. orangekorpion  |  22 februarie 2009 la 20:23

    ma cucur ca acum sint rafinat si istetz si nu p…..,
    dar nu voi pronunta cuvintul in gradina Norei….

    dar, apropo, Nora, cite trepte are casuta ta?
    am uitat, dar te rog sa ma corectezi: 116 ???

    🙂

    sper ca la primavara nu o vor fi napadit ierburile, dar atunci va fi si mai grozava precum cele ale lui Bruno…

    Apreciază

  • 69. noradamian  |  22 februarie 2009 la 20:30

    O’skorpion,
    de cand n-am mai fost acolo am si uitat! Bine ca le-am trecut intr-o postare mai veche. Daca nu o sa-l intrebam pe Gabi ca le urcase atunci din doua-n doua. Ba chiar si Dan Iancu se oferise sa ne cronometreze daca facem un concurs! Asa ca ai sa ai de numarat, daca te-ncumeti 🙂

    Fini,
    AVP e un bun observator. Nu-i scapa nimic… 🙂

    Apreciază

  • 70. orangekorpion  |  22 februarie 2009 la 20:30

    fini,

    „maica” suna frumos,

    dar parca maicutza mea si mai frumos…

    si apropo, in urma cu vreo 15 ani ii duceam pe copiii mei la tara, drum lung de vreo 12 ore….in vagonul de dormit intrase si o bunicutza cu nepotzica ei, isi tirau pe holul vagonului valiza..

    nepotzica avea vreo 5 anisori si bunicutza o apela Mariuca si stiu ca de atunci si acest nume imi place foarte mult… si cu cita dragoste o chema bunicutza pe nepotzica…

    si de atunci nu am mai auzit nici o fetitza cu acest nume…Mariuca
    fetita era blonda, ochi albastri, delicata ca o papusa….mi-am adus aminte acum…

    🙂

    Apreciază

  • 71. fini  |  22 februarie 2009 la 20:31

    Incă una şi mă duc!

    Eu sunt deja bunică Am un nepot de la feciorul meu,cel neamţ.
    Feciorul îmi spune muti şi nepotul îmi spune Omi.

    Apreciază

  • 72. orangekorpion  |  22 februarie 2009 la 20:33

    Fini, eu ii spuneam soacrei mele Mutti desi era get-beget romanca, dar rareori gasesti o asemenea femeie cum a fost soakra mea…

    Apreciază

  • 73. noradamian  |  22 februarie 2009 la 20:34

    Mariuca, frumos, intr-adevar!
    🙂
    La casuta de sus,din deal, mica si ascunsa de pomi ca-n povesti, o sa ma duc de-ndata ce-nfloresc pomii.

    O’ skorpion, fini,va invit in expeditie… 🙂

    Apreciază

  • 74. fini  |  22 februarie 2009 la 20:39

    Skorpi,

    măicuţa mea parcă îi spui mamei. Locul mamei este sus,eu nu vreau nici să-l ating ca bunică.
    Dacă eu am spus maica bunicii,socotesc că nu este rău să-mi spună şi mie „corola” mea:maica.

    Apreciază

  • 75. AVP  |  22 februarie 2009 la 20:44

    @skorpi, pizdetz inseamna glumetz, pe moldovineste… 🙂 Da’ ce credeai…? 😀

    Apreciază

  • 76. fini  |  22 februarie 2009 la 20:47

    Skorpi,

    îmi pare rău că vorbeşti la timpul trecut de cineva drag.
    Şi soţul meu i-a spus Mamei mele Muti. Îmi vine să zâmbesc citindu-ţi cuvintele la amintirea lui Mutti a ta. Soţul meu rosteşte aceleaşi cuvinte despre Muti a lui.

    Apreciază

  • 77. fini  |  22 februarie 2009 la 20:51

    Doamne, că mucalit mai este „Ochi de vultur”.

    Îmi amintesc de fetiţa unor prieteni care vorbind cu bunica ne trezim cî-i spune: „Mumă,că nostică mai eşti!”.

    Apreciază

  • 78. noradamian  |  22 februarie 2009 la 20:54

    fini,
    cine-i „ochi de vultur” ?

    Apreciază

  • 79. orangekorpion  |  22 februarie 2009 la 20:58

    AVP,
    sorry, dar nu am cunoscut cuvintul avind sensul dat de tine…
    bine ca s-a mai lamurit treaba…
    🙂

    apropo de moldoveneste, demult de tot am vorbit cu o moldoveanca foarte mindra… si veni vorba despre unul „ciufut” sau una „ciufuta”… tipa s-a suparat tare pe mine, crezind ca injur urit…apoi i-am explicat…
    deci 1-1
    🙂

    fini,

    soakra mea a murit cind noi aveam doar 22 de ani….au trecut decenii de atunci, dar nu Mutti a fost uitata…

    Apreciază

  • 80. AVP  |  22 februarie 2009 la 20:59

    fini, ai gasit scorbura din padurea amaratului aluia ? 🙂 asta ca sa fii sigura, intr-adevar, ca am „ochi de vultur” … 💡

    Insa acum, mi-e o foame de loup… 😳

    V-am lasat. Hai pa

    Apreciază

  • 81. AVP  |  22 februarie 2009 la 21:00

    Skorpi 🙂

    Apreciază

  • 82. fini  |  22 februarie 2009 la 21:07

    Nora,

    mulţumesc pentru invitaţie.Înseamnă că trebuie să încep antrenamentul. Vă spun ce am să fac. „Bojdeuca” noastră de la ţara soţului e la poalele dealului Cioaca. Are o coastă a naibii de abruptă. Voi urca de două-trei ori pe zi, că oricum nu am semnal la telefon decât în vârf de tot, lângă o tufă de nu ştiu ce,că nu le am la botanică.

    Apreciază

  • 83. fini  |  22 februarie 2009 la 21:13

    Acum mă duc să văd finala openului galez la snooker,
    Când se termină vin să crăp uşor uşa,să văd dacă dormiţi ca să vă şoptesc „Gute Nacht!”

    Apreciază

  • 84. fini  |  22 februarie 2009 la 21:15

    Nora, „ochi de vultur” este, este …….Pădurarul

    Apreciază

  • 85. noradamian  |  22 februarie 2009 la 21:17

    AVP,

    de acuma, datorita lui fini, ti-am mai aflat un nume.
    Hai pa,
    indianule!
    Pofta buna.
    Sa nu mananci vreun iezisor!
    🙂

    Apreciază

  • 86. fini  |  22 februarie 2009 la 21:19

    Ochi de Vultur,

    dă un bobârnac la platforma din Pădure, ca să rotească platanul link-ului de-l dădui.

    Apreciază

  • 87. orangekorpion  |  22 februarie 2009 la 23:07

    Nora, Fini and @all,

    a fost placut in gradina….
    va doresc o saptamina frumoasa, daca se poate….

    +

    multumesc AVP, pentru ca am invatat un cuvint nou
    🙂

    gute Nacht!

    Apreciază

  • 88. noradamian  |  22 februarie 2009 la 23:18

    O’Skorpion,

    O saptamana placuta si tie!

    Noapte buna!

    🙂

    Apreciază

  • 89. orangekorpion  |  23 februarie 2009 la 19:47

    salve, Nora,

    am trecut prin gradina ta, am urcat treptele (cite sint? 116 ???),
    m-am autoservit cu un ceai de iasomie
    si vazind ca nu este nimeni, am iesit tiptil tiptil, coborind dealul
    si privind oraselul din zare…

    luminile sint aprinse,
    turnul inclinat ne arata ora…..

    🙂

    Apreciază

  • 90. fini  |  23 februarie 2009 la 20:25

    Te văd, te văd!
    Aş trage şi eu un gât de iasomie.Da’…unde-i Nora?!
    Urc şi eu scările: hopla-hop,hopla-hop,pân-ajung sus scot limba de un cot!
    Şliorfăi din ceai,că-i fierbinte. Nu zdrăngănesc din vase,că nu vreau să mă vedeţi încă. Pâş,pâş pisiceşte ies şi-mi dau drumul de-a berbeleacul până jos.
    Stai să vad dacă nu mi-am rupt vreo coastă.
    Mai stau puţintel pe stradă. Când m-apucă foamea vin în Grădină.

    Apreciază

  • 91. noradamian  |  23 februarie 2009 la 21:02

    Salut, dragilor!

    Nora are niste probleme, doar o zi, doua, sper…
    Ma bucur ca v-ati simtit ca acasa si ati baut si ceaiul de iasomie,
    specialitatea grădinii…
    🙂

    Apreciază

  • 92. fini  |  23 februarie 2009 la 22:35

    Dă Doamne,tu să fii bine. Ai grijă de tine.

    Apreciază

  • 93. bibliophyle  |  23 februarie 2009 la 22:39

    @Nora
    Salut am trecut sa vad ca esti OK, sper 🙂 Ai nevoie de ceva?

    Apreciază

  • 94. noradamian  |  24 februarie 2009 la 14:52

    fini, o’skorpion, bibliophyle,

    multumesc,
    e OK.

    va salut 🙂

    Apreciază

  • 95. noradamian  |  24 februarie 2009 la 15:22

    bibliophyle,

    ai un e-mail!…

    🙂

    Apreciază

  • 96. noradamian  |  10 ianuarie 2016 la 11:40

    Reblogged this on Gradina de hartie.

    Apreciază

  • 97. theo  |  10 ianuarie 2016 la 13:23

    sänätate multä,si la noi umblä un virus „frumos”
    multe salutäri lui Fini si Skorpi.

    Apreciază

  • 98. theo  |  10 ianuarie 2016 la 13:29

    ce splendoare,
    amestecul din conversatziile copiilor cu ale adultzilor,
    f. amuzant.

    Apreciază

  • 99. theo  |  10 ianuarie 2016 la 18:03

    am reusit sä beau ceai de iasomie cu tanti Mgda si
    sä joc sotronul cu gäina.

    Apreciază

  • 100. noradamian  |  10 ianuarie 2016 la 19:15

    multzam, Theo! Azi e mai bine 🙂

    Mă bucur că ai intrat nițel în universul lor, fermecător de natural 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 936.628 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te celorlalți 1.454 de abonați.
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 936.628 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Fluxuri


%d blogeri au apreciat: