VLADIMIR SOLOVIOV: Trei dialoguri despre sfârşitul istoriei universale (1/3)
31 ianuarie 2010 at 14:11 noradamian 30 comentarii
Recunoscut drept cel mai de seamă gânditor al Rusiei, lui Vladimir Soloviov i se datorează reactualizarea temei centrale a filozofiei teologale în pragul intrării în secolul XX, aceea a răului metafizic şi, de aici plecând, întemeierea curentului existenţial creştin de la care se revendică o serie de cunoscuţi scriitori şi filozofi care i-au urmat- S. Bulgakov, N. Berdiaev, S. Frank; poeţi simbolişti: A. Block şi A. Belîi. Dar până a ajunge la această viziune, spre sfârşitul scurtei sale vieţi (moare în 1900, la doar 47 de ani) Vladimir Sergheevici Soloviov parcurge un drum sinuos trecând printr-o perioadă de nihilism, apoi prin una de utopie teocratică întemeiată pe speranţa reunirii bisericilor creştine, pe tot parcursul ducând şi o intensă activitate publicistică, literară, filozofică, concretizată în zece volume plus încă patru de corespondenţă publicate după moartea sa. Bulgakov aprecia această impresionantă creaţie drept „cel mai sonor acord din câte au răsunat în istoria filozofiei”. Formaţia sa complexă (studii de matematică-fizică, de istorie şi filologie, plus teologie) îi conferă de timpuriu, de la 21 de ani, odată cu recunoaşterea erudiţiei, o uriaşă capacitate de captare şi sinteză personalizată a unor influenţe filozofice universale (Platon, Spinoza,Kant, Schelling, Hegel, Scopenhauer) dar şi Kaballa şi mistici medievali creştini, la care se adaugă empirismul ştiinţei. De aici şi impresionanta sa influenţă asupra marilor spirite din epocă dar şi de mai târziu. Explicaţia poate fi găsită şi în permanenta sa căutare a compatibilităţii dintre nou şi vechi, dintre raţionalitate şi mit, clarviziune şi utopie, luciditate şi fantasme poetice, din care selectează şi construieşte un sistem metafizic cosmologico-istoric rezistent la intemperiile vremurilor. De aceea, probabil, poetul Alexandru Blok îl numeşte „cavalerul monah”. Un cavaler în luptă cu răul existenţial şi drama umanităţii care-l poartă-n sine. În acest punct, gândirea lui Soloviov se confruntă cu cea a altor doi titani ai epocii, Dostoievski şi Tolstoi. O prietenie constantă îl leagă pe Soloviov de Dostoievski, el însuşi un exporator în adâncul greu accesibil al împărăţiei răului (descrise în Fraţii Karamazov). Cu Tolstoi însă, relaţia este una de dispută, devenită în timp, monolog. Soloviov combate creştinismul lui Tolstoi, îl vede de un pozitivism naiv, irealist. Interesant şi ce spune Cehov „Pe nimeni nu l-am iubit ca pe el („Soloviov”); sunt necredincios dar, din toate speciile credinţei, credinţa lui mi se pare cea mai apropiată şi mai convingătoare”…
(Vladimir Soloviov: Trei dialoguri despre sfârşitul istorie universale – editura Humanitas, 1992, prefaţat de un Studiu introductiv din colecţia Gânditori Ruşi coordonată de Ion IANOŞI)
Entry filed under: 7301634. Tags: Biblioteca din chioşc., Cehov, Dostoievski, filozofie teologală, Tolstoi, Vladimir Soloviov.
30 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
tibi | 31 ianuarie 2010 la 15:21
Superba postare ! TKS nora !
Dintr-o rusofobie dusa la extrem, am citi foarte putin din literatura rusa. Mai putin de douazeci de autori. Pe asta o sa-l caut.
Iar despre Ion Ianosi stiu ca este un foarte bun comentator al lui Noica, a scris si o carte consistenta la tema, si mai stiu ca profesor de filosofie fiind, a facut tot ce i-a stat in putinta sa mai faca la cursuri si filosofie, nu doar marxism.
ApreciazăApreciază
2.
orangeskorpion | 31 ianuarie 2010 la 15:35
buna ziua,
eu iubesc rushii!
🙂
ApreciazăApreciază
3.
Camil Stoenescu | 31 ianuarie 2010 la 17:36
seara bună 🙂
îmi mărturisesc ignoranța și recunosc că nu auzisem de Vladimir Soloviov, până acum. dar am devenit curios 😀
ApreciazăApreciază
4.
tibi | 31 ianuarie 2010 la 17:48
seara buna !
Desfid pe oricine afirma ca ii stie pe absolut toti autorii mari ai literaturii.
ApreciazăApreciază
5.
noradamian | 31 ianuarie 2010 la 18:52
Seara buna Gradina, prieteni 🙂
tibi, salut, multzam! Nu cred ca e cineva care sa aibe pretentia ca-i stie pe toti 🙄
ApreciazăApreciază
6.
noradamian | 31 ianuarie 2010 la 18:53
skorpion, servus, despre spiritualitatea si arta rusa numai de bine!
Literatura rusa si cea latino-americana sunt doua „continente” fabuloase 🙂
ApreciazăApreciază
7.
noradamian | 31 ianuarie 2010 la 18:53
camil, seara buna, exista o multime de nume mari despre care fie doar am auzit, fie nici macar atat! Inclusiv cateva dintr-o lista de pe blogul tau 🙂
ApreciazăApreciază
8.
orangeskorpion | 31 ianuarie 2010 la 19:39
buna seara,
buna seara
🙂
ApreciazăApreciază
9.
Theophyle | 31 ianuarie 2010 la 19:43
@Nora, salut!
Soloviov, este chiar un tip interesant. Un amalgam intre platonism, romantica germana a secolului al XIX cu fatalismul slav. Nu-i impartasesc parerile dar la timpul in care a trait a fost un inovator.
ApreciazăApreciază
10.
noradamian | 31 ianuarie 2010 la 20:42
theophyle, servus! Ca si alte spirite cautatoare ale rostului vietii, Soloviov a avut de trecut niste vămi, a lăsat in urma carari infundate si a găsit o cale in care existenta s-a intalnit cu a altora care i-au impartasit viziunea, căpătând coerenţă si sens 🙂
ApreciazăApreciază
11.
Camil Stoenescu | 31 ianuarie 2010 la 21:01
:)…eh, probabil din cei cu SF-ul sau istoria :D. literatura universală/modernă nu e chiar punctul meu forte. de pildă, abia anul trecut am citit și eu Madame Bovary…
ApreciazăApreciază
12.
orangeskorpion | 31 ianuarie 2010 la 21:04
nora,
sa nu ma injuri, dar va propun un excelent off topic scris de tismaneanu + sever voinescu:
http://tismaneanu.wordpress.com/2010/01/30/de-ce-conteaza-camus-argumentele-lui-sever-voinescu/
sper sa aveti rabdarea necesara pentru a citi, este cam lung
ApreciazăApreciază
13.
noradamian | 31 ianuarie 2010 la 21:23
camil, o sa ma mai uit odata pe lista ta, voiam sa-mi notez niste titluri 🙂
ApreciazăApreciază
14.
noradamian | 31 ianuarie 2010 la 21:31
skorpion, am citit in graba, o sa revin la articol sa-l citesc mai pe-ndelete. Pana atunci, parerea mea e ca „ciuma” comunista nu e sub nici o forma de inteles si nici de acceptat. Problema e ca nu trebuie confundata boala cu bolnavii. Iar acestia fiind extrem de diversi si de diferit afectati (unii sustin cu un soi de violenta ca sunt anti-comunisti in timp ce in atitudinea lor se vad clar simptomele bolii) tratamentele prin exorcizare colectiva sau auto-dafe, nu duc la nimic bun 😉
ApreciazăApreciază
15.
Fini | 31 ianuarie 2010 la 22:09
BUNĂ SEARA! tuturor. 🙂
Off topic.
LEONARD COHEN – distins cu premiul Grammy pentru întreaga activitate.
La ceremonie, L. C. a remarcat ironic faptul că nu a primit până acum niciun premiu Grammy pentru unul din albumele sale.
„În timp ce facem ultimii paşi câtre linia de sosire pe care unii dintre noi au şi trecut-o, nu mi-aş fi imaginat că aş fi putut să iau un premiu Grammy. De fapt întotdeauna m-am simţit flatat de modestia interesului lor faţă de muzica mea.”
ApreciazăApreciază
16.
orangeskorpion | 31 ianuarie 2010 la 22:15
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-6861613-cum-reformeaza-pdl-valeriu-stoica-discuta-online-cititorii-hotnews-luni-incepand-ora-14-30.htm
daca va intereseaza
noapte buna
ApreciazăApreciază
17.
noradamian | 31 ianuarie 2010 la 22:20
fini, servus! Ma bucur pentru premiul Grammy dat lui Cohen! Şi ma bucur sa-l aud cantand 😀
ApreciazăApreciază
18.
noradamian | 31 ianuarie 2010 la 22:21
skorpion, multzam,
noapte buna!
🙂
ApreciazăApreciază
19.
orangeskorpion | 31 ianuarie 2010 la 22:21
si ce frumos cinta…..
m-a ademenit fini si inca sint prin gradina, ascultindu-l…
🙂
ApreciazăApreciază
20.
noradamian | 31 ianuarie 2010 la 22:23
Leonard Cohen e altfel! Transmite o stare deosebita prin cantec, ca o vraja! Si e atat de modest 🙂
ApreciazăApreciază
21.
orangeskorpion | 31 ianuarie 2010 la 22:35
gata, le-am ascultat pe toate,
ne „vedem” miine!
🙂
ApreciazăApreciază
22.
tibi | 31 ianuarie 2010 la 22:38
Va spun si eu, noapte buna ! Pe miine.
ApreciazăApreciază
23.
noradamian | 31 ianuarie 2010 la 22:46
tibi, noapte buna! 🙂
ApreciazăApreciază
24.
noradamian | 31 ianuarie 2010 la 22:53
Pe maine, skorpion,
🙂
ApreciazăApreciază
25.
Fini | 1 februarie 2010 la 00:01
ApreciazăApreciază
26.
Fini | 1 februarie 2010 la 00:03
NOAPTE BUNĂ!
ApreciazăApreciază
27.
noradamian | 1 februarie 2010 la 00:06
fini, in seara asta avem doi premianti! 😀
Sa vedem ce ne canta si Clark 🙂
ApreciazăApreciază
28.
noradamian | 1 februarie 2010 la 00:11
Merita premiul, e foarte bun Clark Terry!…
Multzam, fini, noapte buna!
🙂
Noapte buna şi zi buna
prieteni 🙂
ApreciazăApreciază
29.
Fini | 1 februarie 2010 la 00:28
Nora,
Clark Terry are 89 de ani.
VISE FRUMOASE!
ApreciazăApreciază
30.
noradamian | 6 septembrie 2015 la 09:04
Reblogged this on Gradina de hartie.
ApreciazăApreciază