VLADIMIR SOLOVIOV: Trei dialoguri despre sfârşitul istoriei universale (3)
2 februarie 2010 at 10:52 noradamian 26 comentarii
În tolstoism însă, în învăţătura fundamentată pe prescripţiile etice comune ale marilor profeţi ai religiilor lumii, Hristos, Buddha şi Confucius, Soloviov vede un duşman infinit mai primejdios al esenţei creştinismului adică al mântuirii prin moartea şi învierea lui Hristos. Văzând în fundamentul noului spiritualism continuarea materialismului printr-o o exclusivă iubire de sine provenită dintr-un orgoliu nemăsurat, gânditorul îl consideră mai dăunător decât invazia mongolă! O ciudată simbioză între Nietzsche, Tolstoi şi Marx, un fals creştinism care, sub aparenţa binelui universal, deschide uşa răului generalizat. Într-un fel, Soloviov face o cercetare de tipul „cum mai stăm cu creştinismul”(iertare, cam ireverenţioasă asociere, chiar păstrând proporţiile, cu unele articole recente) prin ideile personajelor-tip ale societăţii ruse de la sfârşitul secolului XIX între care se include. O întreprindere făcută într-un moment crucial (acum poate fi apreciat astfel) după revoluţiile naţionale europene, operă reuşită a masoneriei, declanşatoare a energiilor spirituale cu beneficii remarcabile pentru cultura europeană. Progresul cultural nu poate înfrânge răul însă fie şi din pricina morţii inevitabile pentru toţi şi pentru fiecare, iar instaurarea păcii universale e iluzorie, consideră domnul Z înainte ca vâlvătăile războaielor să cuprindă planeta. Premoniţie sumbră, intuiţie sau logică a subconştientului, confirmată de grozăviile ce au urmat? Nu va trece mult timp, la scara istoriei, şi cele două mari conflagraţii mondiale vor marca, cum afirmase Soloviov „secolul XX ca epocă a ultimelor mari războaie”. Uluitoarea capacitate de previziune îl duce pe Soloviov alături de Dostoievski, Kafka, Beckett, Orwell, în galeria marilor vizionari. În final, cele trei dialoguri lasă loc unor sugestii apocaliptice cu referire la secolul XXI „ca epoca a unei păci mincinoase instaurată într-o unitară împărăţie europeană şi apoi universală, care se dovedeşte curând a fi împărăţia răului generalizat”. Un idealism realist în pesimismul său cu privire la natura lumii şi, până acum, de un previzionism impresionant, imposibil de negat.
Mă întreb cum ar arăta o discuţie de acest fel purtată în societatea în care trăim într-un moment de cumpănă pentru oameni ca și pentru toate toate statele lumii. Care ar fi personajele-tip pentru vremea noastră şi ce ar reprezenta fiecare din ele.
Entry filed under: 7301634, Grădina de Hârtie. Tags: Beckett, Biblioteca din chioşc., Kafka, Marx, Nietzsche, Orwell, Tolstoi.
26 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
Fini | 2 februarie 2010 la 22:11
BUNĂ SEARA!
Prinde bine un dram de calm după apusul soarelui.
ApreciazăApreciază
2.
tibi | 2 februarie 2010 la 22:11
seara buna !
nora
Daca in prima postare mi-ai desteptat interesul pentru Voloviov, cu postarea asta chiar m-ai convins sa caut aceasta carte.
Din prezentarea facuta de tine, e clar ca nu rezonez nici eu cu prea multe din ideile sale.
Dar. Capacitatea sa de vizionar, il face in ochii mei foarte interesant de citit.
ApreciazăApreciază
3.
tibi | 2 februarie 2010 la 22:12
Seara buna fini !
Evident ! 🙂
ApreciazăApreciază
4.
noradamian | 2 februarie 2010 la 22:16
fini, servus, am trecut de la allegro la andante si nu cred ca e rau, mai ales dupa apusul soarelui si mai ales Handel 🙂
ApreciazăApreciază
5.
noradamian | 2 februarie 2010 la 22:18
tibi, servus, Soloviov a influentat impresionant gandirea rusa si nu numai. Eu il vad, intr-un fel mai apropiat de perceptia lui Cehov. Mi se potriveste. 🙂
ApreciazăApreciază
6.
noradamian | 2 februarie 2010 la 22:19
a aparut si si o noua postare 🙂
ApreciazăApreciază
7.
tibi | 2 februarie 2010 la 22:23
servus nora !
Am vazut postarea noua. La asta cred ca vom ‘combate’ miine.
Cel putin eu. 🙂
ApreciazăApreciază
8.
noradamian | 2 februarie 2010 la 22:31
tibi, si eu 🙂
ApreciazăApreciază
9.
tibi | 2 februarie 2010 la 22:35
🙂
ApreciazăApreciază
10.
Fini | 2 februarie 2010 la 22:54
Desigur tema este incitantă, cred că asta a urmărit Nora. Trebuie să trec la „citania” cărţii.
Pentru mine numele Soloviov , până acum, însemna altceva. Vă mai amintiţi de „Nopţile moscovite” de Soloviov Sedoi?
Iată-l pe Dmitri Hvorostovsky cântând împreună cu BBC Symphony Chorus and BBC Symphony Orchestra dirijate de Mark Elder:
ApreciazăApreciază
11.
Fini | 2 februarie 2010 la 23:10
Am început cu Handel şi închei tot cu Handel cântat de una din marile voci ale zilelor noastre – Dmitri Hvorostovsy.
NOAPTE BUNĂ! 🙂
ApreciazăApreciază
12.
tibi | 2 februarie 2010 la 23:13
Noapte buna
nora, fini, ALL 🙂
ApreciazăApreciază
13.
noradamian | 2 februarie 2010 la 23:48
fiini, mi-amintesc de soloviov sedoi : „pesnea”, rusesc 100% 🙂
ApreciazăApreciază
14.
noradamian | 2 februarie 2010 la 23:52
dmitri hdvorostovski, nou pentru mine! Poate stie clemy, dar vad ca nu mai vine de la o vreme cu bunatati, nici muzicale, nici altfel 🙄
ApreciazăApreciază
15.
noradamian | 2 februarie 2010 la 23:52
tibi, noapte buna 🙂
ApreciazăApreciază
16.
Fini | 3 februarie 2010 la 00:08
Nora,
unii spun că Dmitri ar fi !ăl mai tare din parcare” bariton la ora asta înaintată.
Clemy e specialistă în tenori, eu mă pricep la baritoni. 😆 😆 😆
ApreciazăApreciază
17.
noradamian | 3 februarie 2010 la 00:13
fini, eu ar trebui sa ma pricep la basi, atunci, dar tot voi sunteti mai cunoscatoare 😆
ApreciazăApreciază
18.
Fini | 3 februarie 2010 la 00:14
ApreciazăApreciază
19.
Fini | 3 februarie 2010 la 00:20
Nora
ştiu că-ţi place Evgheni Oneghin. Uite-l, îţi acordă şi un bonus – Oci ciorâie.
ApreciazăApreciază
20.
noradamian | 3 februarie 2010 la 00:21
fini, da, voce excelenta, interpretare la fel: cred ca e cel mai tare bariton din parcare 🙂
ApreciazăApreciază
21.
Fini | 3 februarie 2010 la 00:26
Nora,
acum GEORGE DUKE & LARISA DOLINA vă doresc
VISE FRUMOASE!
ApreciazăApreciază
22.
noradamian | 3 februarie 2010 la 00:28
fini, multzam! Spasiba!
Krasivaia vecer!
Noapte buna 🙂
ApreciazăApreciază
23.
Fini | 3 februarie 2010 la 00:33
Nora
🙂 🙂 🙂
ApreciazăApreciază
24.
noradamian | 6 septembrie 2015 la 12:38
Reblogged this on Gradina de hartie.
ApreciazăApreciază
25.
ion adrian | 10 septembrie 2015 la 13:04
Soloviov, un mare ganditor mistic, un adevarat filozof crestin, un mare talent si din pacate un destul de cunoscut.
Indreptatirea binelui o carte remarcabila.
ApreciazăApreciază
26.
ion adrian | 10 septembrie 2015 la 13:16
Erata: „nu destul” in loc de „un :destul”).
Cu scuze dar cand vorbesc de Soloviov ma emotionez foarte tare. Acum vad ca in vremea cand eu nu umblam prin gradina ta ai scris despre un ganditor atat de drag mie. Ii multumesc dnei E.U. ca mi-a recomandat acest teritoriu pe care altfel nu l-as fi cunoscut..
ApreciazăApreciază