Carte nouă…
19 septembrie 2010 at 10:33 noradamian 22 comentarii
Meştera Nora dereticând în Babilon
De la început, un deziderat al Jurnalului de Vineri a fost acela de a edita, în timp, cărţi care să adune textele redactorilor sau ale colaboratorilor „stăpâni” ai unor rubrici permanente. Astfel, după volumul de
pamflete „Hulpoiu de presă” (Vasile Dragomir), a urmat volumul editorialistic „Crochiuri moral – politice” (Richardo Nedela) şi vine acum Nora Damian cu volumul de eseuri „Meşterul MANOLE construind Turnul BABEL”, o delicatesă în materie de observaţie politico-socială şi o pildă de echilibru în abordarea realităţilor româneşti aflate pe muchie de cuţit. Recitind doar titlurile materialelor publicate în acestă carte, materiale apărute în Jurnalul de Vineri, în perioada iunie 2008-martie 2010, mă gândesc la două lucruri: având-o pe Nora Damian (şi nu numai) în paginile sale, această publicaţie este una cu adevărat privilegiată, iar pe de altă parte, atâta timp cât mai sunt, pe ici pe colo prin presă, oameni care se menţin proaspeţi la drum lung, presa va curge dar nu se va evapora. Subtilitatea autoarei, metafora care o serveşte supusă şi dexteritatea de a duce particularul în universal, în timp ce alţi analişti aduc universalul în derizoriu, se pot citi încă din titlul cărţii, cu adevărat inspirat şi definitoriu cu adevărat – Meşterul Manole construind Turnul Babel.
Cornelia şi Alexandru Peterliceanu, administratorii Editurii Proema, se dovedesc a fi încă o dată, oare a câta oară, nu doar oameni cu fler în cea mai nobilă afacere – tipăritul cărţilor ci şi gazdele, tutorii, a ce este mai bun în scrisul românesc. O fac nu doar cu grija pentru valoare dar şi pentru forma ei, ţinuta ei de gală.
Redacţia
Dă clic pentru a accesa 389.pdf
Entry filed under: 7301634. Tags: Editura Proema, Jurnalul de VIneri, Meşterul Manole, Nora, Turnul Babel.
22 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
Băşcăliosul | 19 septembrie 2010 la 10:58
Felicitări, Nora!
La mai multe, fiindcă ştiu că nu ştii să faci rabat de la calitate!
La tine nu mă miră nimic. A fost o excepţie, dar ţi-am zis-o la timp. 🙂
ApreciazăApreciază
2.
noradamian | 19 septembrie 2010 la 12:36
Bascaliosul, recunosc, mi-ai zis-o! Multumesc 😀
ApreciazăApreciază
3.
skorpion | 19 septembrie 2010 la 13:20
felicitari, Nora, felicitari !!!!
🙂
🙂
despre ce exceptii vorbiti?
ApreciazăApreciază
4.
noradamian | 19 septembrie 2010 la 13:26
skorpion, multzam! !! 😀 .
ApreciazăApreciază
5.
Băşcăliosul | 19 septembrie 2010 la 14:31
Skorpi,
O singură dată am văzut cum Nora a reacţionat în zeflemea cu puţin sictir şi câteva ghionturi la adresa Casandrei, pe blogul lui Theophyle. Atunci i-am scris Norei că m-a suprins. Nu era relevant că eram pe deplin de acord cu Nora, cât ineditul reacţiei ei.
ApreciazăApreciază
6.
noradamian | 19 septembrie 2010 la 14:43
bsk, n-a fost prea frumos, asta mi se-ntampla rar, doar atunci când ipocrizia la vedere, nerusinata si plina de sine, intrece orice limita…
ApreciazăApreciază
7.
Băşcăliosul | 19 septembrie 2010 la 14:53
Ştiu. O spun şi eu mereu: totul are o limită. 🙂
Asta înseamnă că nici totul nu e totul… şi asta nu e totul. 🙂
ApreciazăApreciază
8.
noradamian | 19 septembrie 2010 la 15:01
bsk, asa e, niciodata totul nu insemna totul… 🙂
ApreciazăApreciază
9.
Fini | 19 septembrie 2010 la 18:31
Nora mă bucur. 🙂
EXCELSIOR !
ApreciazăApreciază
10.
noradamian | 19 septembrie 2010 la 19:00
fini, servus, multumesc! 😀
ApreciazăApreciază
11.
dora | 19 septembrie 2010 la 20:41
nora,
ce surprizaaaaa! 😆 😆 😆
FLECIRARI de la Dora.
Stiu ce-ti poate pielea,dar mintea….cu infinit mai mult.
Imi doresc cartea contracost bineinteles si cu autograf.
Sunt sigura ,in meandrele scriituri tale „particularul devine universal”…..constructia Mesterului Manole se disipeaza in voci multe si neintelese,ca in Turnul Babel.Scuza-ma daca am dat un verdict fara a cunoste continutul. 🙂
Repet dorinta de a-mi trimite volumul de eseuri in conditiile enuntate. 😆
ApreciazăApreciază
12.
dora | 19 septembrie 2010 la 20:44
Bascaliosu,
propun macar un arminstitiu!
Ti-am scris ceva in acest sens la topicul anterior. 🙂
ApreciazăApreciază
13.
skorpion | 19 septembrie 2010 la 21:22
preluat de pe blogul lui ANDREI:
Un batran cowboy statea la soare, in Arizona, pe prispa casei sale. Era o toamna tarzie si vremea era destul de frumoasa. Se merita sa te bucuri de ultimele raze de soare ale sfarsitului de toamna. Langa batran, intinsi pe jos, stateau trei caini, din care unul, aflat si el la a doua tinerete, urla cam la cateva minute. Pe batranul cowboy, fiind tare de urechi, nu-l deranjau urletele cainelui sau, chiar daca si ceilalti doi caini il imitau din cand in cand.
Un comis voiajor se opreste in fata casei batranului si cei doi caini mai tineri se ridica si il intampina pe noul sosit, dand din coada. Al treilea ramane intins pe jos si continua sa urle ca pana acum. Nedumerit, comis-voiajorul il intreaba pe batranul cowboy:
– Ce a patit acest caine?
– Sta pe un cui si il doare, zise proprietarul casei.
– Si de ce nu se ridica sa se mute mai incolo? intreaba comis-voiajorul.
– Pentru ca nu-l doare suficient de tare.
ApreciazăApreciază
14.
noradamian | 19 septembrie 2010 la 21:29
dora, sper sa-ţi indeplinesc dorinta 🙂
ApreciazăApreciază
15.
noradamian | 19 septembrie 2010 la 21:30
skorpion, excelent 😆
ApreciazăApreciază
16.
dora | 19 septembrie 2010 la 22:01
skorpi,
grozava povestioara!
Pana si un caine suporta durerea pana la limita maxima,atunci omul? 🙂
ApreciazăApreciază
17.
Băşcăliosul | 19 septembrie 2010 la 22:08
Dora,
Ti-am tradus la Tibi… mai jos!
ApreciazăApreciază
18.
noradamian | 19 septembrie 2010 la 22:55
http://stirileprotv.ro/show-buzz/entertainment/imagini-inedite-lucky-puiul-de-veverita-care-toarce.html
ApreciazăApreciază
19.
noradamian | 19 septembrie 2010 la 22:55
Postare noua
ApreciazăApreciază
20.
angel | 20 septembrie 2010 la 00:58
feliciari, Nora!!!
ApreciazăApreciază
21. Carte nouă… - Ziarul toateBlogurile.ro | 20 septembrie 2010 la 04:31
[…] Carte nouă… Sun Sep 19, 2010 10:33 am Meştera Nora dereticând în Babilon De la început, un deziderat al Jurnalului de Vineri a fost acela de a edita, în timp, cărţi care să adune textele redactorilor sau ale colaboratorilor „stăpâni” ai unor rubrici permanente. Astfel, după volumul de pamflete „Hulpoiu de presă” (Vasile Dragomir), a urmat volumul editorialistic „Crochiuri moral – politice” (Richardo […] […]
ApreciazăApreciază
22.
Creanga | 22 septembrie 2010 la 18:52
Felicitari Nora!
ApreciazăApreciază