O privire spre Şcoala Finlandeză
15 august 2011 at 12:53 noradamian 69 comentarii
De câţiva ani sistemul educaţional finlandez a intrat, admirativ, în atenţia lumii. Suntem departe de Finlanda, nu în spaţiu, ci în felul de a ne organiza societatea, viaţa, priorităţile, pe de o parte, iar pe de altă parte, nivelul economic al societăţii finlandeze permite o finanţare mult mai generoasă a sistemului de învăţământ şi cercetare. Dincolo de asta, însă, există şi aspecte posibile de urmat, chiar în condiţiile modeste de la noi. Şcoala finlandeză poate deveni o preţioasă sursă de idei privind o concepţie normală, educaţională, pentru întrega noastră societate.
Nu este de mirare ca sistemul educativ finlandez este cel mai evoluat si mai bun din lume. Finlanda este, în acelasi timp, si una din tarile cu cele mai ridicate nivele de trai din lume. In urma perioadei de grava recesiune economica din anii ’90, guvernul a hotarit sa dedice fonduri importante educatiei, cercetarii si tehnologiei. Rezultatul: in mai putin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunastare sociala si bogatie. Exemplul Nokia: la inceput, un sat cu o singura fabrica, de cizme de cauciuc. Apoi, o fabrica de televizoare. In sfirsit, pe baza aliantei dintre patronat si sindicate, se mizeaza pe telefonia celulara. Astazi sunt lideri mondiali, inaintea Germaniei, Japoniei si Statelor Unite.
De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina? …Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul de autobuz este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri. Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara. Restul il alege scoala, de acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu scump din Spania. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au cite un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri. O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita. Un program obişnuit: 12:00 Mincare calda, nutritiva si gratuita la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor. Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca. Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati. Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre. Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu. Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati. Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki, sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt. Temele sunt sfinte. Si este foarte rau vazut ca un elev sa copieze, chiar si de catre ceilalti elevi. Este de neconceput ca un elev sa scoata o fituica la un examen. Cel care ar face-o ar fi izolat de catre restul de elevi. De ce sa risti, cind poti sa studiezi? Pe aceeasi linie, ca adulti, nu-si vor imagina ce este evaziunea fiscala. Nu e de mirare ca Finlanda se afla in fruntea tarilor cu cele mai ridicate statistici de transparenta si cea mai scazuta coruptie publica. Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor. Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data. Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata. Ziua de lucru este intensa, de la 8 pina la 3. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta.
Există şi un secret (anecdotic, poate?): pe la anul 1600, s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca, nu are voie sa faca copii 🙂
Sursa: http://isjph.wordpress.com/2011/05/29/sistemul-educational-finlandez/
Alte surse: https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/366/Sa_invatam_de_la_cei_mai_buni_-_cum_este_organizat_si_cum_functioneaza_sistemul_educational_finlandez_https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/368
http://www.evz.ro/detalii/stiri/finlanda-unde-europa-tine-piept-statelor-unite-861151.html
up-date
Asta e fața frumoasă, lăudată în toată lumea. Cealaltă, dezvăluită de curând, e odioasă! O mostră, în filmulețul, redat integral, mai jos.
PS Băiatul strigă „Ajutor! Ne omoară!„”
Entry filed under: 7301634.
69 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
noradamian | 15 august 2011 la 12:57
Ziua bună, prieteni 🙂
Fiindcă o să lipsesc iar vreo două zile (plec pe coclauri:))vă invit (post factum, noroc cu youtube :)) la un concert fabulos, finlandeza Tarja Turunen, la Sibiu, vineri 12 august 2011, Piaţa Mare:
http://www.artmaniafestival.ro/en/artist_tarja-turunen.html
ApreciazăApreciază
2.
Sare'n Ochi | 15 august 2011 la 19:13
pana ma topesc in peisaj 🙂 (adica nu mai am semnal la pastila de internet si-mi vade de concediu):
http://sareinochi.wordpress.com/2010/10/22/mediocritatea-intretinuta-in-sistem-fata-cu-reforma-educatiei/
ApreciazăApreciază
3.
skorpion | 15 august 2011 la 19:38
bonjur,
distractie grozava pe coclaurile sibiene,
legat de finlandezi
putini lideri politici constientizeaza importanta educatiei..
nu ma refer numai la Ro
ApreciazăApreciază
4.
clemycali | 15 august 2011 la 20:15
Incep prin a spune La multi ani tuturor Mariilor 🙂
@nora, interesanta postare. Nimic nu se poate cladi cu o populatie needucata. Finlandezii au inteles adevarul asta simplu si au actionat in consecinta.
@skorpion, ai fi uimit sa afli ce dezastru este in multe din scolile americane in care se arunca mai multi bani decat in toate scolile finlandeze la un loc. Iar scolile astea scot pe banda elevi care stiu sa scrie si sa citeasca aproximativ. Nici vorba sa fie in stare sa citeasca o carte pe saptamana sau sa vorbeasca o limba straina.
ApreciazăApreciază
5.
skorpion | 15 august 2011 la 20:19
CLEMY,
inseamna ca metoda aplicata de profesori este gresita..
si mai cred ca la asta a contribuit regula ca profesorii nu au voie sa se atinga de copii nici cu o floare & teama profesorilor de a nu se abate de la aceasta regula…
doar stim ca bataia este rupta din rai
🙂
unii copii o cer, altii nu!
ApreciazăApreciază
6.
clemycali | 15 august 2011 la 21:01
@skorpion, sunt multe cauzele. Ce ai spus tu este doar unul din motive. Putem sa adaugam totala neimplicare a parintilor si o programa scolara care poate functiona pana acum 20-30 de ani dar care nu mai are nici o valoare in momentul actual. Ca sa promoveze liceul un elev american trebuie sa termine doua clase de matematica. Sigur, unii sunt in clase avansate de analiza matematica si geometrie dar majoritatea nu trec nici macar de algerbra simpla. Acelasi lucru se intampla si in cazul stiintelor (fizica, chimie, biologie, etc). Pur si simplu pot sa treaca ca gasca prin apa fara sa invete nimic. Sa adaug si accentul nefiresc care se pune pe participarea in competitiile sportive in dauna studiului? Pot continua la nesfarsit.
ApreciazăApreciază
7.
skorpion | 15 august 2011 la 21:05
corect, clemy,
dar eu sint pentru sport in totalitate,
amestecul dintre invatare * sport nu poate decit sa aiba efecte benefice…altundeva este problema, daca nu trec nici algebra simpla, nu as crede ca elevii sint prosti, ci profesorii nu-i invata cum trebuie…
de parinti ce sa mai zic, aceeasi problema este si in Ro.
ApreciazăApreciază
8.
clemycali | 15 august 2011 la 22:10
@skorpion, problema este profunda. Sa-ti mai dau un exemplu despre cum functioneaza scoala americana. Un elev care ramane repetent la un subiect in loc sa repete anul este promovat mai departe si poate repeta doar subiectul la care nu a promovat impreuna cu alti elevi. Profesorii fac pana la urma tot ce pot. Din experienta mea de meditator de matematica la colegiu pot spune insa ca si nivelul de inteligenta este relativ redus. Fara obisnuita lucrurlui de sine statotror (asta presupune teme ptr acasa), creierul nu se dezvolta suficient. Nu mai vorbim de parinti care vin si se cearta cu profesorii ptr ca „opreseaza” copiii cu teme ptr acasa si cu note mici.
ApreciazăApreciază
9.
skorpion | 15 august 2011 la 22:18
clemy,
chestia asta cu certatul parintilor a profesorilor este un cretinism sadea care se practica, probabil, si in Ro….
mi-aduc aminte ca pe vremea lui ceasca, parintii activisti de partid faceau ca trenul daca odraslele lor nu luau premiul 1.
cind a fost fiu-miu in clasa a II.a, prin vara, adica dupa terminarea scolii, ma intilnesc cu invatatoarea lui, care imi spunea foarte stinjenita ca feciorul meu merita premiul I, dar a fost nevoita sa i-l dea elenei, colega lui de clasa pentru ca parintii acesteia….
🙂
normal ca noua ni se filfiia….dar vezi, chestii bolnave sint peste tot…..
nasol…
si totusi america are si o elita spre care se indreapta elitele din multe alte tari, inclusiv Ro…
cine vrea sa invete, invata, regula peste tot, probabil
nu si in Finlanda, tema Norei pe dealuri acum…
🙂
ApreciazăApreciază
10.
skorpion | 15 august 2011 la 23:04
tot despre invatamint, de data asta Anglia
http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/harakiri-britanic-234275.html
ApreciazăApreciază
11.
Maria Hulber | 16 august 2011 la 00:20
Una dintre Marii mulţumeşte pentru urările din ziua marii sărbători!
Sunt impresionată de rezultatele şi formele sistemului de învăţământ finlandez. Ar trebui să încep a învăţa finlandeza. O asemenea perspectivă educaţională nu e de ignorat.
ApreciazăApreciază
12.
Maria Hulber | 16 august 2011 la 00:22
Nora, deosebite delicii spirituale aveţi voi acolo, în Sibiu. 🙂
Pe Tarja Turunen cred că a audiat-o vineri Cezara mea.
Zile frumoase îţi doresc!
ApreciazăApreciază
13.
skorpion | 17 august 2011 la 15:21
Ciorba falsa de burta (din legume)
daca nu ati avut pana acum ocazia sa gustati o asemenea inedita ciorba, care imita foarte bine ciorba de burta, faceti-o cat mai curand!!! Este absolut delicioasa !
Ingrediente: – 400-450 g. ciuperci pleurotus
– 1 1/2 litri apa
– 2 bucati gogosar rosu
– 1 morcov mare –
1 ceapa mare
– 3, 4 linguri ulei
– 150-200 g. smantana
– 2 catei usturoi
– 1 galbenus
– 2-3 linguri otet
– sare, piper
– 1 ardei iute (optional)
Mod de preparare:
Se curata ceapa si se taie marunt; se curata morcovul si se rade pe razatoarea mica (eu am maruntit totul la robot). Gogosarul murat se taie felii (mici). Se calesc legumele in ulei pentru cca. 5 minute, dupa care se adauga apa. Se spala ciupercile si se taie fasii (ca la ciorba de burta :P) si se adauga peste legume. Se lasa la fiert cca. 25 de minute, dupa care se sareaza si pipereaza dupa gust. Se trece usturoiul prin presa si se adauga ciorbei. Se adauga otet si se inlatura ciorba de pe foc. Galbenusul se amesteca bine cu smantana si cu doua, trei polonice de ciorba; se adauga apoi si restul compozitiei de smantana, treptat, in ciorba si se amesteca intruna (in felul asta nu veti avea surpriza ca compozitia sa se taie)
…si bolurile cu ciorba, de care-am atarnat, decorativ, cateva inele de ardei iute 🙂
S-aveti pofta asa cum am avut :)))
P.S. Puteti folosi la prepararea ciorbei ciuperci champignon in locul celor indicate in reteta 😉
ApreciazăApreciază
14.
Fini | 17 august 2011 la 20:22
Bună seara!
17 august
Trei aniversări: Ada Falcon, Sam Butera şi Luther Alison
ApreciazăApreciază
15.
Fini | 17 august 2011 la 20:25
Ada Falcon sau „împărăteasa tangoului” (1905)
ApreciazăApreciază
16.
Fini | 17 august 2011 la 20:26
ApreciazăApreciază
17.
Fini | 17 august 2011 la 20:29
Sam Butera – saxofonist şi cântăreţ. (1927)
ApreciazăApreciază
18.
Fini | 17 august 2011 la 20:30
ApreciazăApreciază
19.
Fini | 17 august 2011 la 20:32
Luther Alison – bluesman american (1939)
ApreciazăApreciază
20.
Fini | 17 august 2011 la 20:33
ApreciazăApreciază
21.
skorpion | 17 august 2011 la 22:12
istoricul Neagu Djuvara împlineşte astăzi 95 de ani
ApreciazăApreciază
22.
luminita | 18 august 2011 la 17:15
Salutari gradinarilor!
si vacantza frumoasa Norei!
skorpion,
reteta ta merita incercata, numai o nedumerire am: nu e cam putina apa pentru cantitatile de ingrediente enumerate?…..tinand cont ca mai scade si la fiert….nu rezulta o tocana mai degraba, decat o ciorbitza?
ApreciazăApreciază
23.
Fini | 18 august 2011 la 20:39
Bună seara!
Antonio Salieri (18 august 1750) – profesorul lui Franz Schubert, Ludwig van Beethoven şi Franz Schubert)
ApreciazăApreciază
24.
Fini | 18 august 2011 la 20:40
ApreciazăApreciază
25.
Fini | 18 august 2011 la 20:41
ApreciazăApreciază
26.
Fini | 18 august 2011 la 20:42
ApreciazăApreciază
27.
Fini | 18 august 2011 la 20:43
ApreciazăApreciază
28.
lastnightmusic | 18 august 2011 la 22:25
Frumoasa muzica in seara asta 🙂 E ca Nokia finlandeza : Connecting People ! 🙂
ApreciazăApreciază
29.
skorpion | 19 august 2011 la 09:54
neata,
dragutz, amuzant, interesant:
Cele mai lungi cuvinte din limba romana:
ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE (25 de caractere)
DICLORDIFENILTRICLORMETILMETAN (termen medical – 30 de litere)
GASTROPILORODUODENOJEJUNOSTOMIE (31 de litere)
ENCEFALOMIELOPOLIRADICULONEVRITA (32 de litere)
DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZA (36 de litere)
Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza (44 de litere)
Cel mai lung cuvant alcatuit numai din vocale: „Uiuiu” – chiot de bucurie
Cel mai lung cuvant care contine o singura consoana: „Acioaiei”
Cel mai lung cuvant care contine numai doua vocale: „Transplant”
Cel mai lung cuvant care incepe si se termina cu o vocala, iar in rest nu contine decat consoane: „Inspre”
Este cel mai lung nume de oras din Romania – Constantinesti (15 litere)
Cel mai scurt nume al unei localitati din tara este: Ip – din judetul Salaj
„C” este litera cu care incep cele mai multe cuvinte in limba romana
„Y” este litera cu care incep cele mai putine cuvinte in limba romana
Consoana cea mai frecventa in cuvintele limbii romane este „R”, urmata de „T”
Limba romana este singura limba europeana in care se poate face o propozitie completa, formata din 5 cuvinte, care contin numai vocale (cu un total de 11 litere): „Oaia aia e a ei”.
ApreciazăApreciază
30.
skorpion | 19 august 2011 la 09:54
🙂
ApreciazăApreciază
31.
Salomea | 19 august 2011 la 17:44
Tot din curiozitatile lingvistice:
In limba ebraica, עשיר, inseamna bogat,si este compus din literele:
ע–ain, cu care incepe cuvantul einaim = ochi
ש–shin, cu care incepe cuvantul shinaim=dinti
י–iud, cu iud incepe cuvantul iadaym= maini (mana,la plural),si
ר–resh, cu resh incepe cuvantul raglaym=picioare
Adica, poti deduce din cele de mai sus: daca ai ochi, dinti, maini si picioare, esti bogat.
עשיר = ashir
ApreciazăApreciază
32.
skorpion | 19 august 2011 la 17:47
super interesanta interpretare, salomea,
multumesc, chiar mi-au placut intotdeauna chestiile astea lingvistice..
🙂
ApreciazăApreciază
33.
Salomea | 19 august 2011 la 19:00
Skorpion, salut
In ebraica mai este ceva care poate sa para foarte curios pentru restul lumii: literele alfabetului ebraic au si valori numerice. de exemplu:
alef = a =1
beth = b =2
ghimel= g =3
daled = d =4, s.a.m.d
Nepotelul meu intra in clasa alef, si nu intaia.
A doua sesiune de examene este sesiunea beth, adica b.
Numerele, formate din mai multe cifre, pot exprima cuvinte, si cuvintele pot fi transformate in numere. Ghimetria se ocupa de sistemul acesta de interpretare.
ApreciazăApreciază
34.
Tiberiu Orasanu | 19 august 2011 la 19:36
Salut Grădina! 🙂
Salomea
Am citit cîte ceva despre aceste interpretări în Sepher Yetzirah (pe care cred că am înţeles-o măcar parţial) şi În Zohar (pe care nu prea).
Ghematria este parte componentă a Cabalei, nu ?
ApreciazăApreciază
35.
Salomea | 19 august 2011 la 20:40
Tibi, salut
N u stiu prea mult , am citit acum putin pe google , in ebraica, si inteleg ca ghematria este foarte veche, ca anticii au atribuit forte mistice literelor, si afost folosita si de kabalisti. O intrbuintare a ghimetriei era de exemplu, de a intari semnificatia unui cuvant prin gasirea altui cuvant cu aceeasi valoare numerica. Dar sistemul nu e perfect, se poate gasi foarte usor un al treilea cuvant, si el cu aceeasi valoare numerica si cu o semnificatie total diferita de aceea a primelor doua cuvinte.
Pe googleul romanesc am gasit explicatii in engleza.
Parerea mea; sunt lucruri interesante, dar e mai mult mistica decat ceva ce se poate demonstra stintific,
ApreciazăApreciază
36.
Salomea | 19 august 2011 la 20:52
Nu m-am exprimat bine mai sus; bineinteles ca e vorba de mistica si nu de ceva demonstrat, stintific.
ApreciazăApreciază
37.
Fini | 19 august 2011 la 21:12
Bună seara!
Cred că merită consemnat că astăzi se aniversează 130 de ani de la naşterea lui George Enescu. O face şi Google schimbând logo-ul.
http://www.opiniatimisoarei.ro/google-aniverseaza-130-de-ani-de-la-nasterea-muzicianului-roman-george-enescu/19/08/2011
ApreciazăApreciază
38.
Fini | 19 august 2011 la 21:17
ApreciazăApreciază
39.
Fini | 20 august 2011 la 15:07
🙂 🙂 🙂
ApreciazăApreciază
40.
luminita | 20 august 2011 la 15:24
Fini,
😆 😆 😆
cred ca te-as fi disperat daca ti-as fi fost eleva.
Vezi ce interpretari originale sunt in stare sa dau din postura inginerului? 😛 😀 😛
ApreciazăApreciază
41.
Fini | 20 august 2011 la 18:15
Când vrei reuşeşti să binedispui. 🙂
Da’ rogu-te unde ai stat pitită în ultima vreme?
ApreciazăApreciază
42.
Fini | 20 august 2011 la 21:00
O seară plăcută, tuturor!
MELINGO (Daniel Melingo) este un cântăreţ argentinian de tango, clarinetist şi compozitor. Criticul Christoph Buchs l-a supranumit „Tom Waits al tango-ului”,
ApreciazăApreciază
43.
Fini | 20 august 2011 la 21:08
ApreciazăApreciază
44.
Fini | 20 august 2011 la 21:12
ApreciazăApreciază
45.
Fini | 20 august 2011 la 21:14
ApreciazăApreciază
46.
Fini | 20 august 2011 la 21:17
ApreciazăApreciază
47.
Fini | 20 august 2011 la 21:19
ApreciazăApreciază
48.
Fini | 20 august 2011 la 21:23
No se, nada…………….
Querido amigo, yo no sé, nada
Solo sé, que a la hora de jugar, igual a la hora de llorar
No sé nada, de nada
Yo sé que hoy, no pueden pedirme nada
Porque hoy, es el gran día
El día de la Paz, y la Felicidad
Solo sé que no sé nada
Corazón batiendo fuerte
Sentimiento de viajen
Solo sé que no sé nada
Tierra bendita, tierra linda!
Mi corazón está ay, donde debe estar
Batiendo fuerte en el pecho
Llegará mi cuerpo, llegará mi cuerpo
Después mi alma, pero sabiendo solo una cosa
Que nada Sé
Mi querido camarada, le envío un gran saludo
Recordando solo una cosa. Ya la sabe, no?
Solo sé que no sé nada
Corazón batiendo fuerte
Sentimiento de viajen
Solo sé que no sé nada
ApreciazăApreciază
49.
Fini | 20 august 2011 la 21:29
Gotan Project l-a inclus în albumul „TANGO 3.0” cu vibrantul tango
„Tu misterio” (vocal şi solo clarinet)
ApreciazăApreciază
50.
skorpion | 20 august 2011 la 23:48
Va recomand sa mergeti la Santo Stefano di Sessanio!
daca nu puteti sau nu aveti timp, atunci cititi articolul acesta (splendid) si uitati-va si la cele 35 de fotografii
http://www.stylereport.ro/calatorii/santo-stefano-di-sessanio
ApreciazăApreciază
51.
Blogosfera Saptămânii: 14 – 20 August – 2011 « Politeía | 21 august 2011 la 09:09
[…] Nu este de mirare ca sistemul educativ finlandez este cel mai evoluat si mai bun din lume. Finlanda este, in acelasi timp, si una din tarile cu cele mai ridicate nivele de trai din lume. In urma perioadei de grava recesiune economica din anii ’90, guvernul a hotarit sa dedice fonduri importante educatiei, cercetarii si tehnologiei. Rezultatul: in mai putin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunastare sociala si bogatie. Exemplul Nokia: la inceput, un sat cu o singura fabrica, de cizme de cauciuc. Apoi, o fabrica de televizoare. In sfirsit, pe baza aliantei dintre patronat si sindicate, se mizeaza pe telefonia celulara. Astazi sunt lideri mondiali, inaintea Germaniei, Japoniei si Statelor Unite. Citeste mai departe… […]
ApreciazăApreciază
52.
skorpion | 21 august 2011 la 10:10
Unu’ trecea pe lângă o piatră funerară pe care scria:
„Aici se odihneşte un avocat, un om cu un suflet bun, un om onorabil”
− Doamne Sfinte! îşi face cruce tipul.
Astia au bagat trei oameni în acelaşi mormânt!
🙂
ApreciazăApreciază
53.
skorpion | 21 august 2011 la 10:10
Un individ a uns cu unt o felie de paine, dupa care a turnat niste dulceata. Din greseala, felia i-a cazut pe covorul cel nou, dar NU a cazut cu fata unsa in jos.
Mirat, individul i-a scris lui Murphy sa-l intrebe cum a fost posibil asa ceva.
Dupa cateva luni de experimente, Murphy i-a trimis individului concluzia:
“Felia a fost unsa gresit!”
🙂
ApreciazăApreciază
54.
Sare'n Ochi | 21 august 2011 la 11:37
În România, tinerii nu mai vor să fie profesori. Vor să fie Gigi Becali, Irinel Columbeanu și orice alt manelist/cocalar plin de bani. Dacă o moștenește pe Mătușa Tamara vrea să fie Adrian Năstase. Bun. În Finlanda, statutul de care se bucură un cadru didactic în societate (similar cu cel din România anilor 60-70), face ca numărul celor care doresc să acceadă la această meserie să fie foarte mare, concurența fiind deseori de peste 10 candidați pe un loc (așa era și la noi, mai demult). Surpriză, nu salariul este cel care-i motivează pe finlandezi, căci salariul unui profesor din Țara Renului Rudolf este, în general, mai mic decât salariul mediu pe economie (ia, faceți grevă și pentru asta!). Tinerii care doresc să devină profesori ar putea câștiga mult mai mult optând pentru alte meserii – de exemplu, aruncător de telefoane Nokia la distanță. Deci, rezultă, clar, că ceea ce primează în alegerea acestei nobile meserii, este motivația intrinsecă, plăcerea de a educa. Ce-nseamnă a fi profesor în România post-decembristă? Famiglie, mediocritate întreținută în sistem, “să vină banii, nu contează cum”, n-am, îmi trebuie, dă-mi! În general, lipsă de respect față de menire și încremenire în proiect, pe bani puțini (uneori, extrem de mulți, dar nu pentru “pulime”) dar siguri (adică livrați, lunar, indiferent de performanță).
ApreciazăApreciază
55.
Sare'n Ochi | 21 august 2011 la 11:39
🙂 in fine, bine v-am regasit dupa o scurta dar extrem de obositoare vacanta (prietenii stiu de ce 🙂 🙂 :))
ApreciazăApreciază
56.
skorpion | 21 august 2011 la 17:37
superba stire,
http://www.hotnews.ro/stiri-international-9874288-autostrada-din-bulgaria-dotata-tunele-speciale-pentru-broaste-testoase.htm
ApreciazăApreciază
57.
Arizonianul | 21 august 2011 la 21:29
Seara bună celor din grădină!
Venit-am din California… Drum chinuitor…
Acolo, mi-am făcut prima chisăliţă gorjenească din vişine, după ani şi ani de lipsă, că pe aici vişinile… mai rare decât diamantele!
Altminteri, mălai… pe toate drumurile!
Cine ştie, poate oare să-mi dea o sursă de unde pot cumpăra memoriile lui Carol Întâiul? Sunt 4 volume şi se pare că sunt redactate de Mite Kremnitz… Am citit numai primul volum şi am fost transportat în viitoarea Românie găsită de tânărul rege, Românie care (pe undeva) pare a fi ca cea „săvârşită” de aşa zisa revoluţiune a lui Iliescu KGB.
Ultimii doi regi m-au făcut să fiu un republican convins, dar dacă ei ar fi avut calitatea primilor doi adevăraţi regi, aş fi rămas un monarhist tot atât de convins…
În fine, bine v-am găsit!
ApreciazăApreciază
58.
Mircea Suman | 22 august 2011 la 10:10
Cred ca informatiile, cu adevarat, interesante, din articolul Dvs, trebuie sa fie introducerea in critica situatiei din invatamantul romanesc. Astept, cu mult interes, parerile Dvs in legatura cu ceea ce se mai poate face. Cine stie, poate vom gasi drumul spre un invatamant de calitate apropiata celui finlandez. Sunteti optimista? Eu, nu!
ApreciazăApreciază
59.
clemycali | 22 august 2011 la 20:28
Buna seara, buna seara.
@arizona, bine te regasesc 🙂 Unde ai gasit visine in California? Eu de sase ani de cand sunt aici n-am vazut visine pe niciunde!
ApreciazăApreciază
60.
clemycali | 22 august 2011 la 20:29
ApreciazăApreciază
61.
noradamian | 22 august 2011 la 20:34
Seara bună prieteni grădinari 🙂
Oboseală mare şi pe la noi, da’ ne-om reveni într-o zi două 🙂
ApreciazăApreciază
62.
noradamian | 22 august 2011 la 20:40
salomea, tibi, clemy, maria, luminiţa, fini, skorpion, sare’, mircea suman, multumesc pentru comentarii, interesante si dătătoare de idei 🙂
fini, clemy, lnm- inspirate alegeri muzicale si poetice, TKS 🙂
ApreciazăApreciază
63.
clemycali | 22 august 2011 la 20:47
ApreciazăApreciază
64.
clemycali | 22 august 2011 la 20:48
@nora, pupici 🙂 Bine te reagsesc.
ApreciazăApreciază
65.
noradamian | 22 august 2011 la 20:50
clemy, servus 🙂 Sunt abia în faza de informare-documentare 😆
…Şi de reîncărcare cu energie muzicală 😆
ApreciazăApreciază
66.
Arizonianul | 23 august 2011 la 02:29
Clemy dragă,
am găsit (cu toate că sezonul e pe sfârşite) în San Jose pe Meridian at Branham Lane.
Acolo este un magazin „Lunardi”, mare şi scump că şi se face părul măciucă.
Este pe colţul de nord-est. La stânga magazinului (cum te uiţi la el) este un magazin „indo-european” în care găseşti tot soiul de bunătăţi ca acsă la noi.
Vorbesc de casa pe care am părăsit-o în 1983…
Nu-i ştiu numele magazinului, dar cum îl aflu, ţi-l spun, mintenaş.
Mai este un magazin, tot indo-european, pe Union la Curtner.
Ei aşteptau vişine, aşa că în sezon, se găsesc destule.
Am plecat înainte ca ei să le fi primit, că voiam să cumpăr tot stocul! 🙂
Drumul a fost chinuitor că, datorită reparaţiile şoselelor, numărul de benzi se reducea la una, dela circa 6 sau 8. Am pierdut găleţi de timp şi mi-am făcut un iad propriu de draci!
Data viitoare, o iau eu prin deşert, că acolo nu e nici ţipenie de om. Numai trackişti şi nu poliţie, aşa că dacă mergi cu 90 de mile pe oră, faci drumul ţac-pac!
Numai că doamnei mele îi e frică, cu toate că aveam armele la mine şi deaceea am luat-o prin LA…
ApreciazăApreciază
67.
noradamian | 23 august 2011 la 12:53
Ziua bună, prieteni
🙂
postare nouă
ApreciazăApreciază
68.
Spune-mi ce şcoală vrei ca să-ţi spun în ce societate vei trăi « Gradina de hartie | 27 decembrie 2012 la 17:45
[…] “Dacă cineva urmăreşte să-şi bată joc de o ţară, e suficient să-şi bată joc de învăţământ“. De câte ori se vorbeşte de netrebniciile din sistemul naţional de învăţământ, care de câteva luni se ţin lanţ, mi-aduc aminte de vorbele astea auzite înainte de ’89, nu mai ştiu în ce împrejurare. Cred că şi copiii, nu doar adulţii- ca părinţi responsabili, educatori, profesori şi specialişti în educaţie- sunt preocupaţi de ce se petrece în sistemul educaţional, construit, zice-se, pentru ei, cel mai cuprinzător şi mai influent din societate. Şi acum, vizibil, şi cel mai bolnav. ****** Conversia instituţiilor la schimbarea regimului politic nu înseamnă, desigur, şi reformarea rapidă a mentalităţilor titularilor şi beneficiarilor lor. Trecerea de la sistemul burghez de învăţământ, de pildă, la cel comunist de după al doilea război mondial a decurs suficient de lent pentru ca generaţiile formate până târziu, prin anii 70, să mai beneficieze de câte ceva din “cheagul” educaţional al înaintaşilor. ******* Cred că eram printr-a zecea, când am dat peste “St. Winifred’s”, o carte veche, cu file galbene, zdrenţuite, despre viaţa într-un campus şcolar din Anglia sfârşitului de secol XIX. O revelaţie!Viaţa plină de evenimente din mica societate de acolo care o prefigura pe cea din lumea largă de afară, mi se părea absolut fascinantă. În ciuda unui program complex şi a unor reguli stricte, rigoarea britanică din vechea şcoală catolică era concepută nu numai în spiritul meritocraţiei şi a formării de caractere, de individualităţi puternice, ci şi a unei responsabilităţi relaţionale în formarea celor mici de către cei mari, a celor slabi de către cei tari, a unei socializări umaniste. Civilizaţia Engliterei extinsă prin colonizare în zone extrem de diferite ale planetei, amprenta britanică în lume, se datorează forţei unice a şcolii ei, am dedus. Evident, vechile şcoli au performat în altele, adaptate vremurilor, cu păstrarea rădăcinii valorice- mai mult sau mai puţin. Absolvind asemenea şcoli poţi cuceri lumea, mă gândisem atunci. După natura şcolii poţi anticipa natura societăţii. Poţi ştii dacă absolvenţii vor fi învingători sau învinşi, mă gândesc acum… ****** Deşi împănată intensiv şi progresiv cu “documente şi teze” prin zelul neobosit al activiştilor comunişti şi securişti, până în ’89, mental, ceauşismul nu se instalase total. Abia după ’90, în condiţii de libertate, viruşii s-au adaptat, s-au multiplicat, contaminând grav societatea. Şi abia după ce autentica reformă Funeriu a fost întoarsă, fără scrupule, din drum, ne putem da seama de ravagiile vechii maladii revenite-n forţă odată cu reinstalarea guvernelor Ponta 1 şi 2. Cu ce efecte sociale ne-o spun criteriile electorale ale unor aşa-zis intelectuali şi oameni din sistem. O spune chiar dl. Ponta râzând: “Asa suntem noi, plagiatorii, mai votati, ce sa facem!“. ***** Citesc, pe Contributor’s, un articol în care se propune, ca soluţie vitală pentru învăţământ, pacientul naţional gripat, recăzut la cheremul unui politicianism fără scrupule, înregimentarea lui. Învăţământul ar trebui complet privatizat, spune autorul. Altfel spus, reţeaua fabricilor de bani, a universităţilor conduse de rectori întreprinzători cu pedigree-uri comunist-securiste pe modelele celebre cunoscute, începând cu cel grăjdănesc al longevivei Abramburica, ar trebui extinsă, sfinţită desigur, de soboare de preoţi, cum se obişnuieşte. Prinse-n reţea, evident, toate şcolile! Sigur, normal ar fi să le cumpere direct, fără licitaţie, baronii locali. Astfel, problema învăţământului ar fi rezolvată pe vecie. În şcolile patriei- conectate permanent la Antena 3, ş. a., s-ar forma generaţii de sluji de o obedienţă totală. Imortalizaţi, după tradiţie, în icoanele sfinţite ale unor lăcaşuri publice bisericeşti- privatizate la rândul lor, patronii socialişti îşi vor asigura domnia lor şi a klanurilor lor, din tată-n fiu; cu amantele şi cu slujii lor cu tot. Astfel, vechile gogoşerii universitare legalizate de guvernul Roman după ’90 ar sta la baza unui sistem naţional privat rentabil şi durabil. Diplomele costă bani. Cine n-are, treaba lui. ***** St.Winifred’s, republicată printru-un proiect e-Book, de găsit aici: http://www.gutenberg.org/files/24329/24329-h/24329-h.htm ***** Despre sistemul educaţional de stat finlandez, considerat cel mai performant din lume, am scris aici: https://noradamian.wordpress.com/2011/08/15/o-privire-spre-scoala-finlandeza/ […]
ApreciazăApreciază
69.
bonz | 20 iunie 2015 la 15:42
Rezultatul de multe versiuni de înregistrare de bănci este datorită această doamnă care mama mea a facut un imprumut de € 15.000 poate ajuta tine prea, care sunt în nevoie de ea este se poate ajunge la e-mail: catherine.bonz@yahoo.com
Motivul că Drive-mi să publice acest anunţ pe forum şi care continuă să face minuni pentru oamenii care sunt cu adevărat în nevoie. Aşa că am decis să împartă
această ocazie pentru a vă care nu au favoarea băncilor sau care au avut de a face cu creditorii necinstit care abuzul că personalitatea altora; ai un proiect sau o nevoie de finanţare, puteţi scrie la el şi explicaţi situaţia dumneavoastră; Aceasta vă va ajuta în cazul în care este convinsă de onestitatea ta.
Îl puteţi trimite un mail pentru mai multe informaţii
ApreciazăApreciază