Reflecţii la-nceput de toamnă
13 septembrie 2011 at 10:55 noradamian 28 comentarii
Voit sau nu, ne-am desfiinţat de nenumărate ori şansa de a accede la o societate normală în această tulbure perioadă postdecembristă. Un soi de bolşevism produs de frustrări acumulate-n timp şi amplificate la maxim de marea minciună a revoluţiei iliescene continuă să erupă din toate zonele întunecate ale conştiinţei publice alimentând în dreapta şi stânga, impulsuri războinice, generalizări acuzatoare şi liste negre, îndreptăţiri vanitoase, puneri la zid, scotociri şi născociri, discriminări, denigrări şi răzbunări. Într-un cuvânt, democraţia noastră originală a concentrat un arsenal distructiv-social folosit din plin şi încă departe de a se epuiza. Rezultatul, un reacţionism păgubitor civic de care protagoniştii, indiferent de calitatea lor intelectual-culturală, nu par preocupaţi, o tendinţă anarhică, extrem de nefavorabilă mai ales consolidării justiţiei. Nu-i de mirare atunci, că greşelile minore ale unora devin mai grave decât vinovăţiile care strigă la cer ale altora. Mă-ntreb ce motivaţie cetăţenească poate avea cineva care refuză să observe eforturile cu care s-a pus stavilă drumului bechtelian deschis chinezăreşte de nepotul mătuşii Tamara. Sau, câţi concetăţeni au observat că epuizarea bruscă a sentimentelor antisecuriste odată cu lichidarea politică exemplară a Monei Muscă a favorizat perfect ascensiunea lui Felix-securistul, fondator al actualei opoziţii şi vicepreşedinte al senatului. Sau câţi preţuiesc formidabila luptă cu care a reuşit Monica Macovei să aducă justiţia în direcţia statului de drept. Asta-n vreme ce, dintr-o parte era huiduită pentru originea nesănătoasă de procuroare comunistă iar din cea opusă pentru originea şi mai nesănătoasă, de oengistă din societatea deschisă a lui Soros! În fine, dar nu în ultimul rând, de ce-n algebra societăţii noastre fapte politice de o valoare socială fundamentală certă pot fi anulate pueril la orice supărare, fie ea şi îndreptăţită. Mereu anulăm ca s-o luăm de la capăt. Societatea se sfărâmă, orgoliile şi interesele meschine, prostia, ura, rezistă.
Entry filed under: 7301634. Tags: bolşevism, Felix-securistul, Mona Muscă, Monica Macovei, Soros.
28 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
skorpion | 13 septembrie 2011 la 11:09
bonjurici,
ce mai poti adauga la aceasta postare foarte buna?!
🙂
ca cei onesti, corecti, profesionisti se implica foarte rar in viata politica?
ii inteleg, dar este timpul ca mai multi oameni de tip Funeriu, Monica Macovei, Andreea Paul Vass sa se lupte cu dinozaurii care au pus laba pe tara…
ApreciazăApreciază
2.
noradamian | 13 septembrie 2011 la 11:21
Ziua bună şi-nsorită ca vara 🙂 Da, skorpion, mizăm pe ei si pe unii asemenea lor 🙂
ApreciazăApreciază
3.
skorpion | 13 septembrie 2011 la 11:35
pe asta o stiai? este pe la tine in zona:
http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/companii/ce-surpriza-le-pregateste-kronospan-locuitorilor-din-sebes-237379.html#top_articol
ApreciazăApreciază
4.
noradamian | 13 septembrie 2011 la 11:37
nu, skorpion, habar n-am! Mă duc să văd… 🙂
ApreciazăApreciază
5.
noradamian | 13 septembrie 2011 la 11:40
Daaaa, am văzut si mi-am amintit! E o chestiune mai veche, readusă pe tapet. O forţare gen Rosia Montana, păstrând , desigur, proportiile si specificul local 🙄
ApreciazăApreciază
6.
skorpion | 13 septembrie 2011 la 11:42
si substanta este foarte toxica?
ApreciazăApreciază
7.
noradamian | 13 septembrie 2011 la 11:55
Da, aldehida aia e teribil de toxică 😦 Sper să nu se lase prostiţi oamenii de acolo. Până acum au rezistat…
ApreciazăApreciază
8.
Fini | 13 septembrie 2011 la 20:34
Bună seara, tuturor! 🙂
Extrem de contestată în România, doamna Monica Macovei pare să fie iubită de Europa. Titlul „Femeia Europei” o dovedeşte.
„Cred că motivul pentru care am fost aleasă este faptul că anticorupţia se află încă pe agenda publică europeană, ceea ce mă bucură”
E firesc ca lui Felix să.-i facă o deosebită plăcere să o jignească, aşa cum a declarat în gura mare.
Nora, citindu-ţi postarea m-am întristat. Naiba ştie în ce ţară trăim!
ApreciazăApreciază
9.
noradamian | 13 septembrie 2011 la 20:49
Fini, servus 🙂 Am observat totusi,că în ultima vreme, MM se bucură de tot mai multă consideraţie 🙂
ApreciazăApreciază
10.
Fini | 13 septembrie 2011 la 21:05
O comemorare: Yma Sumac 90 (13 septembrie 1922)
O voce imresionantă, o voce de excepţie (un ambitus de peste 4 octave)
ApreciazăApreciază
11.
Fini | 13 septembrie 2011 la 21:07
ApreciazăApreciază
12.
Fini | 13 septembrie 2011 la 21:08
ApreciazăApreciază
13.
Fini | 13 septembrie 2011 la 21:11
„Flautul fermecat” în ritm de mambo.
ApreciazăApreciază
14.
Fini | 13 septembrie 2011 la 21:14
„Flor de la canela” – un foarte frumos vals peruan.
Déjame que te cuente limeño,
déjame que te diga la gloria,
del ensueño que evoca la memoria
del viejo puente, del río y la alameda.
Déjame que te cuente limeño,
ahora que aún perfuma el recuerdo,
ahora que aún se mece en un sueño
el viejo puente, el río y la alameda.
Coro
Jazmines en el pelo y rosas en la cara,
airosa caminaba la flor de la canela,
derramaba lisura y a su paso dejaba
aromas de mixtura que en el pecho llevaba.
Del puente a la alameda, menudo pie la lleva
por la vereda que se estremece
al ritmo de su cadera,
recogía la risa de la brisa del río
y al viento la lanzaba
del puente a la alameda.
Déjame que te cuente limeño,
¡Ay!, deja que te diga moreno mi pensamiento,
a ver si así despiertas del sueño,
del sueño que entretiene, moreno,
tu sentimiento.
Aspira de la lisura que da la flor de canela,
adornala con jazmines matizando su hermosura,
alfombra de nuevo el puente,
y engalana la alameda,
que el río acompasara su paso por la vereda.
Y recuerda que…
Jazmines en el pelo y rosas en la cara,
airosa caminaba la flor de la canela,
derramaba lisura y a su paso dejaba
aromas de mixtura que en el pecho llevaba.
Del puente a la alameda, menudo pie la lleva
por la vereda que se estremece
al ritmo de su cadera,
recogía la risa de la brisa del río
y al viento la lanzaba
del puente a la alameda.
ApreciazăApreciază
15.
noradamian | 13 septembrie 2011 la 21:14
fini, superbe piese ( am recunoscut doar Bo mambo :)) extraordinară voce!!
ApreciazăApreciază
16.
Fini | 13 septembrie 2011 la 21:16
ApreciazăApreciază
17.
Fini | 13 septembrie 2011 la 21:18
În Grădină nu poate să lipsească „La flor de la canela” cu……………..
ApreciazăApreciază
18.
noradamian | 13 septembrie 2011 la 21:25
Fini, Flor de Canela, un cântec splendid cântat de două voci inegalabile! Un regal 🙂
ApreciazăApreciază
19.
skorpion | 13 septembrie 2011 la 22:30
Fini,
#8
sa inteleg ca MMacovei este Femeia Europei pe anul 2011?
a primit titlul acesta de curind?
ca mai stiu ca primise un titlu onorant in urma cu vreo 2 ani
ApreciazăApreciază
20.
Fini | 13 septembrie 2011 la 22:44
Servus Skorpi! 🙂
Citeşte:
http://www.dreptonline.ro/stiri/detaliu_stire.php?id_stire=1420
ApreciazăApreciază
21.
skorpion | 13 septembrie 2011 la 22:54
multumescc, fini,
ApreciazăApreciază
22.
noradamian | 13 septembrie 2011 la 23:05
Fini, îl ascult pe Sidney Bechet, mor după bluesurile lui, Egyptian Fantezy” mă bântuie” de azi dimineaţă :))
No,acum să mergem la somnic:
Fini, Skorpion, good night 🙂
ApreciazăApreciază
23.
Fini | 13 septembrie 2011 la 23:06
Noapte bună, tuturor! 🙂
ApreciazăApreciază
24.
Fini | 13 septembrie 2011 la 23:10
Nora,
dacă-ţi place aşa mult Sidney Bechet pentru tine mai am una.
Vise frumoase! 🙂
ApreciazăApreciază
25.
noradamian | 13 septembrie 2011 la 23:22
Multzam mult, fini, îmi place si Bechet şi romanţa lui Shostakovics
Somn usor 🙂
ApreciazăApreciază
26.
Fini | 13 septembrie 2011 la 23:28
Nora.
Bechet mai am. Mai putem petrece pe puţin încă o seară cu el. 😆
ApreciazăApreciază
27.
noradamian | 14 septembrie 2011 la 15:07
Fini, TKS, dl. Bechet are, atunci, un loc special în grădină 🙂
postare nouă
ApreciazăApreciază
28.
Blogosfera Saptămânii: 11 – 17 Septembrie 2011 « Politeía | 18 septembrie 2011 la 09:13
[…] Voit sau nu, ne-am desfiinţat de nenumărate ori şansa de a accede la o societate normală în această tulbure perioadă postdecembristă. Un soi de bolşevism produs de frustrări acumulate-n timp şi amplificate la maxim de marea minciună a revoluţiei iliescene continuă să erupă din toate zonele întunecate ale conştiinţei publice alimentând în dreapta şi stânga, impulsuri războinice, generalizări acuzatoare şi liste negre, îndreptăţiri vanitoase, puneri la zid, scotociri şi născociri, discriminări, denigrări şi răzbunări. Într-un cuvânt, democraţia noastră originală a concentrat un arsenal distructiv-social folosit din plin şi încă departe de a se epuiza. Rezultatul, un reacţionism păgubitor civic de care protagoniştii, indiferent de calitatea lor intelectual-culturală, nu par preocupaţi, o tendinţă anarhică, extrem de nefavorabilă mai ales consolidării justiţiei. Nu-i de mirare atunci, că greşelile minore ale unora devin mai grave decât vinovăţiile care strigă la cer ale altora. Citeste mai departe… […]
ApreciazăApreciază