„Puneţi mâna pe carte şi-nvăţaţi nemţeşte!”
23 octombrie 2011 at 12:47 noradamian 84 comentarii
Cum mai toată Europa se ţine acum de fusta lui Mutti Merkel, e cazul să-nvăţăm cu seriozitate această limbă simplă. O limbă melodioasă în care orice îndemn trebuie dus la-ndeplinire. Fără crâcnire. O persoană cunoscătoare a limbii latine şi obişnuită cu declinările o învaţă fără mari dificultăţi. Profesorii de limba germană spun acest lucru la începutul fiecărui ciclu de studii. Se trece, apoi la iniţierea în der, die, das, den, des, dem etc. şi din nou se reaminteşte că tot restul este de o logică elementară. Ca să ilustrăm aceste afirmaţii, să luăm un exemplu practic.
Pentru început, să deschidem Manualul de Limba Germană. Este un volum minunat, cu coperţi cartonate, publicat la Dortmund şi care povesteşte despre obiceiurile hotentoţilor (în germană: Hottentotten – observaţi cât e de simplu!!!!).
În carte se relatează cum cangurii (Beutelratten) sunt prinşi şi închişi în cuşti (Kotter), acoperite cu o ţesătură (Lattengitter) care să-i ferească de ploi. Aceste cuşti se numesc în germană cuşti acoperite cu pânză (Lattengitterkotter) şi, atunci când conţin un cangur, ele sunt numite Lattengitterkotterbeutelratten.
Într-o zi, hotentoţii au arestat un asasin (Attentater), acuzat că ar fi omorât o mamă (Mutter) hotentotă (Hottentottenmutter), având un fiu cam prostuţ şi bâlbâit (Stottertrottel). O astfel de femeie se numeşte, în germană, Hottentottenstottertrottelmutter, iar asasinul ei este un Hottentottenstottertrottelmutterattentater.
Poliţia îl prinde pe asasin şi îl închide provizoriu într-o cuşcă pentru canguri (Beutelrattenlattengitterkotter), dar captivul evadează. Imediat, toţi pleacă în căutarea fugarului şi, deodată, un războinic hotentot se întoarce strigând:
-Am prins asasinul (Attentater)!
-Da? Care?, întreabă şeful de trib.
> -Pe Lattengitterkotterbeutelratterattentater, răspunde războinicul.
-Cum adică, asasinul din cuşca de canguri acoperită cu pânza? întreabă şeful hotentoţilor.
-Pai, răspunde băştinaşul, pe Hottentottenstottertrottelmutterattentater.
(Asasinul mamei hotentote a copilului prostuţ şi bâlbâit).
-A, aşa, da! răspunde şeful hotentoţilor. Puteai să zici de la început că l-ai prins pe:
Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkotterbeutelrattenattentater.
******
După cum vedeţi, limba germană este o limbă simplă. Trebuie s-aveţi doar un dram de bunăvoinţă…
Minds are like parachutes, they only function when open.
( sursa: prietena mea Ancuţa)
Entry filed under: 7301634. Tags: das, der, die, Hottentotten, Mutti.
84 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
Salomea | 23 octombrie 2011 la 15:17
Servus, Nora
E chiar grozav de usor. I like it.
ApreciazăApreciază
2.
skorpion | 23 octombrie 2011 la 17:06
guten Tag, Frau Nora,
🙂
😛
🙂
😛
dar nu este vorba numai de Mutti Merkel, ci si de Papa Sarkozy,
care impreuna formeaza Eltern Merkozy
🙂
ApreciazăApreciază
3.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 18:07
Ziua bună si spre seară 🙂
Salomea,servus, da, nu-i chiar imposibil desi sună ca un tăvălug de vorbe care se tot lăţeşte 🙂
ApreciazăApreciază
4.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 18:09
Skorpion, salut. „Mutti und Papa” Merkozy, drăgălaş cuplu politic 🙂
Pentru tine „der, die das” etc de altfel, n-are nici un secret. Ca si pentru Salomea 🙂
Spre deosebire de mine 😉 😀
ApreciazăApreciază
5.
skorpion | 23 octombrie 2011 la 18:14
salve, Nora,
sa vedem ce se discuta azi intre papa & mamaaa,
daca intram cu totii in recesiune sau nu!
ApreciazăApreciază
6.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 18:17
skorpion, Mutti e mai serioasă decât papa Sarko, dar acum dă din colţ în colţ şi ea. Dacă până si Deutsche Bank a făcut de-alea nefăcute!… 🙄
ApreciazăApreciază
7.
skorpion | 23 octombrie 2011 la 18:19
din pacate nici Mutti nu avea de unde sti de-a ce se joaca bancile, uneori de-a dreptul iresponsabile, nu?
ApreciazăApreciază
8.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 18:23
skorpion, la asta chiar nu stiu ce să zic. Totusi, dacă băncile sunt incontrolabile într-un stat, mai presus de autorităţile politico-administrative, nu-i logic că o să se transforme în surse extrem de primejdioase de cârdăşii şi dezechilibre ( ca să nu zic şi fraude)? 🙄
ApreciazăApreciază
9.
skorpion | 23 octombrie 2011 la 18:25
pai, nora, eu cred ca exact asta s-a si intimplat……din cauza matrapazlicurilor au fost sutele de falimente bancare in SUA din 2008 incoace…
unele banci chiar dau faliment,
altele sint salvate de statele lor de origine,
o fi bine,
o fi rau?
ApreciazăApreciază
10.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 18:37
… sunt salvate de ţările lor de origine pe banii contribuabililor, of course! …. socializarea pierderilor si privatizarea câstigurilor- asta cum s-o fi chemând?
ApreciazăApreciază
11.
skorpion | 23 octombrie 2011 la 18:39
jaf ne-armat
🙂
ApreciazăApreciază
12.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 18:46
…întreţinerea amantei (adică a băncii – una sau mai multe-) de către statul (cam curvar) care-si înseală nevasta (adică societatea), mâncându-i banii, ei si copiilor, amanetându-le viitorul… 😉 🙂
ApreciazăApreciază
13.
dictaturajustitiei | 23 octombrie 2011 la 19:15
Bună !
N-au făcut-o și americanii, iar conducerile băncilor și-au dat stimulente semnificative , în perioada aceea grea când se vindea o vilă pe un dolar ?
Sunt de acord cu ambele definiții .Cea de la 11 dar și cea de la 12.:lol:
ApreciazăApreciază
14.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 19:32
Dj, salut 🙂 Acum, că s-a ajuns la falimente statale, nu mai pot fi nici ascunse, nici negate, legăturile astea. Şi, din păcate, pare-se că nici reparate.
Un interviu de excepţie aici cu Nigel Farage:
http://inliniedreapta.net/nigel-farage-%e2%80%9cveti-fi-cu-totii-foarte-bogati-nu-i-asa%e2%80%9d/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+InLinieDreapta+%28%C3%8En+Linie+Dreapt%C4%83%29
ApreciazăApreciază
15.
skorpion | 23 octombrie 2011 la 19:55
…întreţinerea amantei (adică a băncii) de către statul curvar care-si înseală nevasta ( adică societatea) amanetând viitorul copiilor… 😉 🙂
ApreciazăApreciază
16.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 19:58
skorpion, uite si o veste plăcută :
(clemy, unde esti, ai aflat?) 🙂
http://romaniadindiaspora.ning.com/profiles/blog/show?id=6327117%3ABlogPost%3A61771&xgs=1&xg_source=msg_share_post
ApreciazăApreciază
17.
skorpion | 23 octombrie 2011 la 20:04
danke, Nora, pentru vestea buna
🙂
ApreciazăApreciază
18.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 20:06
skorpion, 15: Până nu foarte demult, neavând habar de urâciunea mecanismelor politico-bancare, am considerat, de bună credinţă fiind, că datoriile trebuie plătite cu orice efort! Că „bailout-ul” adică creditarea cu bani pe dobânzi uriase a statelor datoare ajunse-n incapacitate de plată, pentru a-si plăti datoriile, e singura soluţie cinstită.(am avut si o postare în sensul ăsta)
Dar lucrurile nu stau asa, ci asa cum spune NF în interviul de mai sus referindu-se la banii cu care „este ajutată” Grecia de Mutti &comp:
„…A fost un bailout pentru politicieni și pentru prietenii lor. Despre asta e bailoutul. Nu am nici o îndoilală despre asta, nu e în nici un caz pentru a ajuta poporul grec. Avem o țară care nu își poate plăti datoriile, iar noi o obligăm să facă noi datorii. Am fost în România în săptămîna de după ce ați aderat la Uniunea Europeană, am fost în Parlament și am întîlnit unele dintre oficialitățile dumneavoastră și le-am spus: “Veți fi cu toții foarte bogați, nu-i așa?”, iar ei mi-au spus “Nu, nu am luat încă în considerare implicațiile financiare. Ne pare rău.”
ApreciazăApreciază
19.
oldhashu | 23 octombrie 2011 la 20:14
Seara bună, dragilor ! 🙂
@Nora, o zicere de a lui Mark Twain despre limba germană (citare din memorie):
«Limba germană e ca un râu adânc in valuri căruia te arunci cu curaj, înoti până simți că ți-ai pierdut răsuflarea și ieși pe malul celălalt cu subiectul în dinti» 😀
Off: Penultimul episod al periplului maramureșean e „în galantar”.
ApreciazăApreciază
20.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 20:15
🙂 realitatea si rtv, două posturi rivale:
ApreciazăApreciază
21.
Sare'n Ochi | 23 octombrie 2011 la 20:17
🙂 ich been kaput!
ApreciazăApreciază
22.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 20:18
Old, salut, oare nu tot Mark Twain zicea că „stie câteva limbi străine plus germana”? 😆
ApreciazăApreciază
23.
skorpion | 23 octombrie 2011 la 20:20
oldH,
cred ca iesi cu predicatul in dinti….
😛
ApreciazăApreciază
24.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 20:20
Sare, gutten Abend, să nu ne dăm bătuţi 🙂
ApreciazăApreciază
25.
oldhashu | 23 octombrie 2011 la 20:24
Skorpy, salut! 🙂
Vorba bunicii «Crede si tu, bătrânețea…» 😉
ApreciazăApreciază
26.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 20:44
Piesă frumoasă, interpretare de o rară sensibilitate:
ApreciazăApreciază
27.
oldhashu | 23 octombrie 2011 la 20:47
Si înca ceva, desenul tehnic industrial, acel mod conventional de a reprezenta o piesă, un subansamblu sau ansamblu mecanic cu toate caracteristicile impuse pentru corecta funcționare a fost inventat de nemți și s-a păstrat neschimbat cel puțin un secol.
Am văzut schițe nemțești de prin 1850 pe care le-am citit fără nici o dificultate, numai cifre și simboluri!
În schimb schițe franțuzești si englezești din 1985, numai povesti în casete agățate în câmpul desenului!
@nora, rapidă ești! 😉
Noi, eu cu babuța mea știam doar varianta „juramintelor pe pod”…
ApreciazăApreciază
28.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 21:16
OldH 🙂 da, dincolo de glume, fără-ndoială nemţii au un loc solid, bine meritat în cultura si civilizaţie
…Dar nici de mintea şi realizările românilor să nu uităm 🙂
Aici, o mostră ( ceva prea puţin stiut):
http://romaniadindiaspora.ning.com/profiles/blogs/neamul-gologanilor-romanii-care-au-arestat-gena-inteligentei
ApreciazăApreciază
29.
oldhashu | 23 octombrie 2011 la 22:05
Nora @28
Nu știu dacă e din aceeași rădăcină, dar eu mai știu un Gologan, valoros în domeniul cinematografiei: Ovidiu Gologan, operator de front, de actualităti si director de imagine la „Moara cu noroc”(regia Victor Iliu) nominalizat la Palme d’Or, Cannes1957 si la „Padurea spânzuraților”(regia Liviu Ciulei) nominalizat la Palme d’Or, Cannes1965 și câstigătorul Premiului de regie Cannes 1965.
ApreciazăApreciază
30.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 23:02
OldH, încă o persoană remarcabilă păstrată pe genericele filmelor româneşti din perioada respectivă. Da, posibil ca Ovidiu Gologan să fie din aceeasi familie.
ApreciazăApreciază
31.
noradamian | 23 octombrie 2011 la 23:36
Noapte bună 🙂
ApreciazăApreciază
32.
skorpion | 23 octombrie 2011 la 23:37
daca este luni……………..este………….Tom Gallagher
http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/vremea-lichelelor-242044.html
gute Nacht, all
🙂
ApreciazăApreciază
33.
skorpion | 23 octombrie 2011 la 23:40
citez din finalul articolului
Ţine de România, de societatea ei civilă şi de fiecare cetăţean în parte ce anume va aduce viitorul – când procurorii DNA vor acţiona, la nevoie, şi împotriva mai-marilor zilei.
Ţine, cu alte cuvinte, de români să pună capăt erei oligarhilor şi mafioţilor locali – dacă vor continua să dormiteze, atunci să nu se mire că lichelele înfloresc şi ajung să ocupe ţara de la Dunăre la Prut.
ApreciazăApreciază
34.
andrzej | 24 octombrie 2011 la 15:52
Buna ziua Nora &all!
Felicitari pentru articol, felicitari si celor care au dat replici splendide la tema propusa!
Incantat sa va citesc!
ApreciazăApreciază
35.
Sare'n Ochi | 24 octombrie 2011 la 18:10
O seara buna, Nora – gradinari!
Germanii s-au mai aflat in trecut in postura de creditor al Greciei, in urma cu mai bine de 160 de ani, cind Regatul Bavariei devenea tot mai nerabdator sa-si recupereze banii imprumutati, chiar daca un print bavarez devenise primul rege al Greciei, potrivit Reuters. „Cu siguranta nu vei vrea sa-mi pierd cea mai mare parte a capitalului fiindca am salvat Grecia. Nu ai putea plati macar dobinda la imprumut? (…) Situatia devine imposibila pentru mama, fratii si surorile tale“, ii scria regele Ludwig al Bavariei in aprilie 1849 fiului sau Otto, care a devenit primul monarh al Greciei. Unii bavarezi afirma chiar ca legaturile istorice au creat o empatie speciala pentru problmele Greciei. „Stim foarte bine ca Grecia a trebuit sa o ia de la zero si exista opinia aici (in Bavaria, n.r.) ca ar fi bine ca Grecia sa fie ajutata sa stea pe propriile picioare odata pentru totdeauna“, a declarat Jan Murken, fondatorul unui muzeu despre Otto in Ottobrunn, un mic orasel infiintat in 1955 in afara Munchenului in locul de unde printul bavarez a plecat catre Grecia. Partidul aflat la putere in Bavaria, Uniunea Social Crestina, parte a blocului conservator al cancelarului Angela Merkel, a adoptat o linie dura in criza datoriilor, cerind ca statele care incalca repetat regulile sa iasa din zona euro.
Aici ai mai multe date despre situatie: http://hymerion.ro/2011/10/11/istoria-falimentelor-grecesti-deuteronomul-corect-graieste.html
🙂 asa ca nemtii ar face bine sa-i invete pe greci macar atata germana cat sa-nteleaga: platirrendrakumakarbavarezendattorriendakueinsutasaizeciJahr!
ApreciazăApreciază
36.
Sare'n Ochi | 24 octombrie 2011 la 18:11
🙂 daca nu, sa pofteasca la noua Realitate a lui Ghita, are cine sa-i machieze si cu ce:
http://sareinochi.com/2011/10/24/corina-dragotescu-s-a-machiat-singura-apoi-l-a-smacuit-si-pe-striblea/
ApreciazăApreciază
37.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 21:16
Seara bună 🙂
Andrzej, salut, multzam 🙂
ApreciazăApreciază
38.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 21:21
Sare, salut, danke, faină postarea lui Hymerion, interesantă istoria relaţiei, bilaterale financiare ca si altele, de pe alte fronturi 🙂
ps. 🙂 Că veni vorba de datorii neplătite,parcă si nemţii ar avea de plătit României,o datorie istorică făcută uitată- nu că asta ar sterge-o pe a grecilor, fi-le-ar poiliticienii de azi şi de ieri, de râs… (platirrendrakumakarromaniandattorriendakueinvreosutaJahr)
🙂
ApreciazăApreciază
39.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 21:35
Sare, greu cu machiajul 😀 am ajuns abia acum acasă, exact la „Războiul clonelor” (ghiţă contra elan) difuzat pe B1 🙂
ApreciazăApreciază
40.
lastnightmusic | 24 octombrie 2011 la 21:40
Salut
Ce e cu fini ?
Zero grade cu Akram Khan la Londra
ApreciazăApreciază
41.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 21:52
Salut 🙂 Fini face drumeţii, bate regiunea de la poalele munţilor Semenic cu câţiva prieteni, fosti colegi (inclusiv din Germania, originari de acolo :)) O să vină cu ceva merinde bune în trăistuţă 🙂
ApreciazăApreciază
42.
skorpion | 24 octombrie 2011 la 21:56
servus, all,
sper ca fini nu este la vinatoare de cerbi….
am vorbit cu niste prieteni din Germania, care imi spuneau ca un neamt a fost 4 saptamini la vinatoare in Ro si a plecat acasa cu un splendid cerb………vinat….
si desigur ca neamtului i-a placut f. mult la …..Sibiu, in Carpatii Meridionali si de Rasarit…
pe fini o stiu mai pasnica
😆
ApreciazăApreciază
43.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 21:57
Skorpion, 32 si 33, bun articol &subliniere 🙂 Sunt de aceeasi părere.
ApreciazăApreciază
44.
skorpion | 24 octombrie 2011 la 22:06
dar despre asta ce parere ai?
http://www.presseurop.eu/ro/content/article/1080691-europa-impotriva-facebook
ApreciazăApreciază
45.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 22:20
Skorpion, nu-ţi face griji, Fini si prietenii ei nu au înclinaţii cinegetice 🙂
…Dau o raită si pe presseurop, danke 🙂
ApreciazăApreciază
46.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 22:24
Skorpion, nu cred că împătimiţii FB, se îngrijorează Că veni vorba, s-a deblocat si pagina mea 🙂
…”Mutti” 😆
http://www.presseurop.eu/ro/content/press-review/1090881-angela-singurul-capitan-la-bord
ApreciazăApreciază
47.
lastnightmusic | 24 octombrie 2011 la 22:25
ApreciazăApreciază
48.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 22:31
Lnm, multzam 🙂 Originală coregrafie, o creaţie plină de semnificaţie, de dramatism
ApreciazăApreciază
49.
Sare'n Ochi | 24 octombrie 2011 la 22:31
Nora, misto faza cu razboiul clonelor – poate iese de-un desen 🙂
PS: vezi ca pana si inginerii stiu sa invete germana?!
ApreciazăApreciază
50.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 22:33
Iar Dexter Gordon pare că se simte bine în Grădină. Şi noi cu el 🙂
ApreciazăApreciază
51.
Maria | 24 octombrie 2011 la 22:36
Bună seara! 🙂
Nora, am descoperit un site/blog plin de frumuseti, unde am mai adăstat puţin zilele trecute. Pentru tine şi iubitorii Sibiului dintotdeauna va fi o bucurie şi o plăcută surpriză, sunt convinsă! 🙂 Este şi capitala inimii mele şi nu mă mir că, de câte ori privesc fotografiile, ritmul ei se înteţeşte. Tic-tic-tic-tic-tic-tic-tic………….
http://universecityblog.wordpress.com/2011/10/10/sibiu-romania-the-capital-city-of-my-heart-%e2%80%93-lower-town/
PS. Mai sunt acolo şi alte articole la fel de incitante despre splendorile din imediata realitate a Sibiului.
ApreciazăApreciază
52.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 22:37
Sare, bună sursă de inspiraţie…
da, chiar si inginerii care au aceeasi privire cu câinii, cum zicea un banc făcut tot de ingineri 😆
ps. „la bază” (cum zicea o vorbă dinainte)am studii de inginerie, de altfel 🙂
ApreciazăApreciază
53.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 22:39
Maria, seara bună 🙂 un dar deosebit! Multzam! 🙂
Nicole Basarabă, sibiancă-canadiancă, un blog plăcut ca si autoarea 😀
ApreciazăApreciază
54.
Maria | 24 octombrie 2011 la 22:46
Nora, cu mult drag! 🙂 Şi pentru mine a fost o încântare, dar şi o sursă de amintiri din copilărie. Privind imaginea captată de pe celebrul Pod al Mincinoşilor, îmi vin în minte drumurile străbătute pe fostele străzi înguste, pietruite din zonă. Se mai vede pe fundal şi vestita Casă Albă de la fosta Independenţa, încadrată acum în pitorescul şi istoria recentă a Oraşului-de-Jos.
ApreciazăApreciază
55.
Maria | 24 octombrie 2011 la 22:51
Eiii! Sibiancă şi canadiancă! N-am ştiut de partea cu Sibiul! Sunt bucuroasă de veste. 🙂
ApreciazăApreciază
56.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 23:06
Maria, sper să nu gresesc! Iar dacă n-o fi asa, o adoptăm 😀
În postare apar imaginile emblematice ale centrului istoric, acelea care sunt iubite si de turisti, dar-mi-te de cei care si-au petrecut copilăria si adolescenţa acolo 🙂
ApreciazăApreciază
57.
Maria | 24 octombrie 2011 la 23:20
Nora, de acord! O adoptăm. 😀
Curios e că acum revăd Sibiul, cu ochii minţii, în trei ipostaze. Îl regăsesc aşa cum cum era în copilăria mea, în anii ’70-’80, mai prăfuit şi cu ruine pe la colţuri, dar la fel de fermecător. Mi se conturează apoi imaginile dramatice din zilele lui decembrie ’89 şi câteva luni după aceea, când acoperişurile zâmbăreţe de astăzi erau ciuruite şi găuri mari scoteau la vedere colţurile podurilor din centrul istoric. Sau vilele de pe Calea Dumbrăvii făcute una cu pământul… Acum e altfel, e strălucitor, îndrăzneţ, în ţinută şi culori de mare sărbătoare perpetuă. Nu aş mai pleca de acolo…
Când l-am vizitat, la sfârşitul lui septembrie, am reuşit să urc în turnul Bisericii Evanghelice din curtea Liceului Brukenthal şi să fac altfel de fotografii. Cred că o să le uploadez pe Google+.
ApreciazăApreciază
58.
skorpion | 24 octombrie 2011 la 23:24
cind esti departe de orasul/satul in care te-ai nascut si daca esti sentimental, atunci il iubesti mai cu patima decit daca ai fi ramas acolo……
ApreciazăApreciază
59.
skorpion | 24 octombrie 2011 la 23:28
dar pe astea le stiti?
http://www.mediafax.ro/social/reportaj-majoritatea-cladirilor-din-centrul-istoric-al-sibiului-sunt-in-stare-avansata-de-degradare-foto-8897055
ApreciazăApreciază
60.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 23:32
Maria, pozele făcute din turnul Bisericii (ai pus vreo două pe FB) m-au incântat tare, sper să le mai văd 🙂
Clădirile patrimoniale, bisericile, pieţele, infrastructura, scările, pasajele romantice, sistemul de iluminare (estetic-rafinat)”acoperisurile cu ochi”, adică tot ce s-a refăcut „sănătos” fac din vechiul town un loc fermecător…
ApreciazăApreciază
61.
skorpion | 24 octombrie 2011 la 23:33
gute Nacht,
ApreciazăApreciază
62.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 23:35
skorpion, asa e! S-a lucrat excelent la faţade, la clădirile mai importante ( „Împăratul Romanilor”, Brukenthal, primăria, si multe altele) dar dincolo de porţi si de intrânduri medievale, pe strada Bălcescu, mai dai si peste construcţii rămase cam la fel ca acum două sute de ani sau si mai mult 😉 Nu zic că n-au farmec, dar… 🙄
ApreciazăApreciază
63.
Maria | 24 octombrie 2011 la 23:42
Skorpion, e trist şi adevărat. S-a investit în centrul istoric, dar şi în zonele din vecinătate (Arhivelor, Cetăţii, Piaţa Schiller etc.), dar multe alte clădiri au fost lăsate în ruină. În vreo două din fotografiile postate de mine mai demult pe FB se văd străzile şi casele paraginite. Mai sunt încă multe de testat chiar la structura de rezistenţă a clădirilor vechi. Casa mamei, de pildă, a fost renovată complet, s-a înnoit acoperişul, au dispărut urmele de la cartuşele din dec. ’89, dar nu s-a intervenit deloc la structura interioară şi nu se cunoaşte gradul de rezistenţă a plafonului. În anii de liceu am văzut o încăpere din fosta Mănăstire a Ursulinelor, în care s-a prăbuşit plafonul neconsolidat de zeci sau sute de ani. Nu-mi pot şterge din minte urmele dezastrului….
ApreciazăApreciază
64.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 23:43
Maria, o , da, uitasem de dezastrul de la Ursuline 🙄
ApreciazăApreciază
65.
Maria | 24 octombrie 2011 la 23:44
Nora, aşa e! Împăratul Romanilor e casa din vecini 🙂 şi pot confirma că totul s-a renovat la nivelul faţadelor.
ApreciazăApreciază
66.
Maria | 24 octombrie 2011 la 23:44
Nora, aceea era sala mea de clasă… de la Ursuline…
ApreciazăApreciază
67.
Maria | 24 octombrie 2011 la 23:46
Acum nu se mai văd pozele cu Sibiul, fiindcă mi-am dezactivat contul de FB. Dar promit să le reîncarc pe Google+, care permite vizibilitatea oricui, nu numai a celor din reţea.
ApreciazăApreciază
68.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 23:46
Wow, ce chestie 🙄
ApreciazăApreciază
69.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 23:46
Maria, stiu că te ţii de promisiuni 🙂
ApreciazăApreciază
70.
Maria | 24 octombrie 2011 la 23:48
Marele noroc a fost că tocmai în acea zi semeaţa clasă a XI-a A era în practică pedagogică pe la Turnu Roşu…
Apoi ne-au mutat în unitatea de Transmisiuni de pe Calea Dumbrăvii… Doamne, câte aş mai putea povesti! Interesant, interesant, interesant de tot Sibiul antedecembrist…
ApreciazăApreciază
71.
Maria | 24 octombrie 2011 la 23:48
Nora, 🙂 mulţumesc pentru încredere şi gândurile bune. 🙂
ApreciazăApreciază
72.
noradamian | 24 octombrie 2011 la 23:53
Maria, poate o să găsesti timpul si starea sufletească să povesteşti… Sunt lucruri care merită să fie cunoscute
Reciprocă încredere si gânduri bune, mulţumesc si eu 🙂
ApreciazăApreciază
73.
Maria | 24 octombrie 2011 la 23:59
Da, Nora, ar trebui, mai ales că mărturisirile mele, oricât de subiective ar fi, ca orice naraţiune de gen, ar interfera cu evenimente destul de semnificative ale acelor ani. Simt că încă nu sunt pregătită, nici sufleteşte, nici… documentar, ca să pot umple golurile, necunoscutele, culisele, adică tot acel complex de împrejurări care lasă să răzbată la suprafaţa doar vârful aisbergului. Dar este posibil ca informaţiile recente să-mi fi deschis nişte căi de investigaţie.
ApreciazăApreciază
74.
noradamian | 25 octombrie 2011 la 00:07
Maria, te-ndemnam tocmai fiindcă stiu că ai dat, în munca de documentare, de multe lucruri interesante
ApreciazăApreciază
75.
noradamian | 25 octombrie 2011 la 00:11
somn usor 🙂
ApreciazăApreciază
76.
Maria | 25 octombrie 2011 la 00:11
Nora, aşa e. Şi parcă am o strângere de inimă la gândul că cine ştie ce voi mai descoperi în continuare. Îţi voi povesti de îndată ce am noutăţi mai aparte. Îndemnul tău mă încurajează în mod deosebit.
ApreciazăApreciază
77.
Maria | 25 octombrie 2011 la 00:12
Somn uşor! 🙂
ApreciazăApreciază
78.
argri | 25 octombrie 2011 la 09:20
Buna dimineata, draga Nora si dragi oaspeti din gradina de hartie!
Mersi fain pentru povestea cu cuvintele-mamut (sau mamutei, pentru ca stiu ca exista si mai mari). 🙂
ApreciazăApreciază
79.
oldhashu | 25 octombrie 2011 la 12:40
Bună dimineața, dragilor! 🙂
@Nora, Liviu Ciulei s-a dus să-l întâlnească pe Ovidiu Gologan. Suntem mai săraci cu un creator care a scos România din spatele cortinei de fier și la fel de bogati cu un rege care a băgat-o…
ApreciazăApreciază
80.
noradamian | 25 octombrie 2011 la 14:28
Ziua bună, prieteni 🙂
Argri, multzam si eu! Faine-s cuvintele- mamutten de manual, oricâte vagoane ar trage după ele… 🙂
ApreciazăApreciază
81.
noradamian | 25 octombrie 2011 la 14:31
OldH, salut! Tristă veste, mai ales că are loc exact înainte de ediţia din acest an a FNT, de la sfârşitul lui Octombrie. Se va întâlni în altă parte, cu mulţi alţii dragi spiritului lui creator…
ApreciazăApreciază
82.
noradamian | 25 octombrie 2011 la 14:31
postare nouă
ApreciazăApreciază
83.
Hantzy | 30 octombrie 2011 la 09:10
In einem kleinen Dorf wohnte einst ein
Mädchen mit dem Namen Barbara.
Barbara war in der ganzen Gegend für
ihren ausgezeichneten
Rhabarberkuchen bekannt.
Weil jeder so gerne Barbara’s
Rhabarberkuchen aß nannte man sie
Rhabarberbarbara.
Rhabarberbarbara merkte bald,
dass sie mit ihrem Rhabarberkuchen
Geld verdienen könnte.
Daher eröffnete sie eine Bar:
Die Rhabarberbarbarabar.
Natürlich gab es in der Rhabarberbarbarabar
bald Stammkunden.
Die bekanntesten unter Ihnen, drei Barbaren,
kamen so oft in die Rhabarberbarbarabar
um von Rhabarberbarbaras
Rhabarberkuchen zu essen,
dass man sie kurz die
Rhabarberbarbarabarbarbaren nannte.
Die Rhabarberbarbarabarbarbaren
hatten wunderschöne dichte Bärte.
Wenn die Rhabarberbarbarabarbarbaren
ihren Rhabarberbarbarabarbarbarenbart
pflegten gingen sie zum Barbier.
Der einzige Barbier der einen
Rhabarberbarbarabarbarbarenbart
bearbeiten konnte wollte das natürlich
betonen und nannte sich
Rhabarberbarbarabarbarbarenbartbarbier.
Nach dem stutzen des
Rhabarberbarbarabarbarbarenbarts geht der
Rhabarberbarbarabarbarbarenbartbarbier
meist mit den Rhabarberbarbarabarbarbaren
in die Rhabarberbarbarabar
um mit den Rhabarberbarbarabarbarbaren
von Rhabarberbarbaras herrlichem
Rhabarberkuchen zu essen.
ApreciazăApreciază
84.
noradamian | 30 octombrie 2011 la 11:46
🙂 Încă o lecţie faină, multzam, Hantzy, într-adevăr, cu ceva dulce acrisor ca rabarbărul e mai usor de-nvăţat nemţeşte. Iar dacă ai barbă e şi mai usor 🙂 Mai ales că Rhabarberkuchen a Barbarei a ajuns şi la Sibiu unde e foarte preţuită 🙂
ApreciazăApreciază