Imperativul adecvării
28 noiembrie 2011 at 12:03 noradamian 40 comentarii
După ce, de prea multe ori, am rămas cu reformele-n soare, ar fi timpul să ne punem nişte-ntrebări deloc sofisticate, în loc de lamentările şi învinovăţirile reciproce obişnuite (mă refer la diferendele intergrupuri sociale). De pildă, de ce proiecte-beton pentru propăşirea societăţii se-mpiedică la un moment dat, de ele însele, ajungând mai mult beton decât proiecte? Şi asta deşi toate cerinţele şi condiţiile par a fi înţelese: pregătirea teoretică şi practică a specialiştilor, motivaţia, concepţia, documentaţia de care dispun (mai mult decât suficientă) plus experienţa atâtor proiecte politice eşuate de-alungul timpului. Toate acestea chiar la superlativ, fiind, din păcate, insuficiente. Fără adecvarea construcţiei la caracteristicile mediului în care va funcţiona, din laborioasa întreprindere, se alege betonul.
*****
Cel mai pilduitor exemplu e chiar al durerilor de acum ale bătrânei Europe. Provocat de bulversarea financiară nefericită a pieţelor lumii, reumatismul ei acut îşi are originea timpurie în nearticularea adecvată, lucru descoperit cam târziu, cu situaţiile geo-politice, cultural-sociale şi economice ale statelor componente. State care la rândul lor au dureri de intensităţi diferite dar din acelaşi tip de cauze. În ce ne priveşte, reformele care ne-au mâncat deja peste două decenii de libertate au eşuat în mare parte, în general între aceleaşi coperţi trandafirii legate-n promisiuni caritabile ca pentru „noapte bună, copii„. Confecţionate, de regulă, doar pentru uz electoral, cu elemente de seducţie abjecte, nu numai că s-au evaporat rapid blocând reformarea instituţională, dar, virusând viaţa socială, au întreţinut regresia dramatică a motivaţiei, în resemnare şi deturnarea dorinţei de implicare, în corupere. În schimb, planurile secrete de agendă personală, înţelegerile mutuale de clan, s-au dovedit singurele implementate fără cusur, rodind fabulos în pricopseala sordidă a puzderie de politicieni şi slujbaşi ai capitalismului de hoţie.
*****
*****
Cel mai pilduitor exemplu e chiar al durerilor de acum ale bătrânei Europe. Provocat de bulversarea financiară nefericită a pieţelor lumii, reumatismul ei acut îşi are originea timpurie în nearticularea adecvată, lucru descoperit cam târziu, cu situaţiile geo-politice, cultural-sociale şi economice ale statelor componente. State care la rândul lor au dureri de intensităţi diferite dar din acelaşi tip de cauze. În ce ne priveşte, reformele care ne-au mâncat deja peste două decenii de libertate au eşuat în mare parte, în general între aceleaşi coperţi trandafirii legate-n promisiuni caritabile ca pentru „noapte bună, copii„. Confecţionate, de regulă, doar pentru uz electoral, cu elemente de seducţie abjecte, nu numai că s-au evaporat rapid blocând reformarea instituţională, dar, virusând viaţa socială, au întreţinut regresia dramatică a motivaţiei, în resemnare şi deturnarea dorinţei de implicare, în corupere. În schimb, planurile secrete de agendă personală, înţelegerile mutuale de clan, s-au dovedit singurele implementate fără cusur, rodind fabulos în pricopseala sordidă a puzderie de politicieni şi slujbaşi ai capitalismului de hoţie.
*****
Inadecvarea, la noi, are aspecte temporal-locale tipice care par să nu fi fost luate-n considerare. În primul rând, latura psiho-socială, o chestiune complet ignorată sau tratată exact cum nu trebuia, din nepricepere şi/sau vanitate. Tratând poporul, de sus, ca pe o masă de ignoranţi, vinovaţi de afi trăit sub dictatură într-un climat de teamă şi obedienţă, ca şi cum ar fi putut alege şi altceva, o serie de nepricepuţi ori răuvoitori au creat exact mediul de care avea nevoie stânga roşie pentru a reveni în prim planul preferinţelor publice. Aspect de care nici un curent de gândire, nici o strategie nu pare să fi ţinut seama. De această regretabilă lipsă de empatie socială au profitat din plin maleficii conquistadori ai naţiei cultivând deprimant de uşor, imaturitatea şi iresponsabilitatea. De aici, lipsa de scrupule şi oportunismul dar şi neputinţa, duşmăniile, devalorizarea civică, circul energofag al învinovăţirilor la grămadă şi, ca efect general, bătuta pe loc până ne-a ajuns criza din urmă. Şi ce inadecvare mai tristă pentru o societate ar putea fi decât aceea de a trăi în două Românii? Din care una, deşi abuzată infam, nedesprinsă, încă, de Utopia?
*****
*****
Altă faţetă a inadecvării e una de metodă şi mijloace, de inadaptare la ritmul ameţitor impus de schimbările pe pieţele financiare, al factorilor economici specifici mediului cărora le sunt destinate reformele. A tergiversa proiecte în condiţiile actuale înseamnă a le compromite finalitatea, trecându-le de sub semnul siguranţei sub cel al probabilităţii efectelor. Adecvarea politicilor într-o lume în care turbulenţa şi nesiguranţa sunt în creştere ar cere regândirea acestor instrumente în structuri complexe extrem de flexibile şi adaptabile din mers la schimbările economico-sociale. Într-un timp al diminuării alarmante şi necontrolate a resurselor şi maximizării nemăsurate a averilor, inabilitatea, inadaptabilitatea, rigiditatea, lipsa de evaluare continuă şi de chei de reglaj rapid, pot arunca în aer orice teorie şi orice doctrină. Cum resursele se diminuează dramatic peste tot în lume, a continua risipa şi nepreţuirea lor e poate, cea mai gravă inadecvare. Mai mult ca oricând, avem de ales între responsabilizarea civică privind gestionarea chibzuită a resurselor prin politici liberal- conservatoare sau perpetuarea jafului populist care ne-ar reîntoarce la raţiile de subzistenţă distribuite ca apa unor rătăciţi în deşert prin politici stângist-utopice, cu sens ireversibil spre dictatură.
Entry filed under: 7301634. Tags: promisiuni caritabile, risipă, stângism, Utopia.
40 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
maya | 28 noiembrie 2011 la 16:37
Buna ziua si buna sa va fie inima!
😆
Exemplu de reforma ratata asezonata cu jaf populist!
Greata,greata,greata! 😦 😦 😦
http://www.mediafax.ro/social/misterul-pensiilor-speciale-a-fost-dezlegat-45-de-ani-vechime-pentru-pensionari-de-43-de-ani-9011639
ApreciazăApreciază
2.
Fini | 28 noiembrie 2011 la 19:55
Bună seara tuturor! 🙂
Nora dragă,
comentatorul ideal la postarea ta este Radu Paraschivescu în „Moş Ion Roată şi ventilul”. Iată un extract din articol:
„Inadecvarea -[….] – lucrează fără pauză de masă şi fără vacanţă în România. Nu e de râs; nici de mirare n-ar prea fi. Trecutul ne recomandă ţara drept o bună gazdă pentru anomalii. Cu Romulus Zăroni ministru, cu Elena Ceauşescu în Academia Română şi cu Suzana Gâdea la Cultură, România a făcut mereu paşi apăsaţi pe cărările absurdului.
Iată şi articolul:
http://www.adevarul.ro/radu_paraschivescu_-_comentarii/Mos_Ion_Roata_si_ventilul_7_530416958.html
ApreciazăApreciază
3.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 20:50
Seara bună, prieteni 🙂 Maya, stupefiantă chestie! Phiii, ce portocală putredă! Personaje cu 42 de ani vârstă şi 45 de ani vechime în câmpul muncii 😆 au sărit astfel din pix, în topul pensiilor hipernesimţite!
ApreciazăApreciază
4.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 20:51
Fini, esti teribilă! Habar n-aveam de asta, cum l-ai depistat? Fug să-l citesc 😆
ApreciazăApreciază
5.
Fini | 28 noiembrie 2011 la 21:00
CA O GREŞEALĂ-N CARE AM STAT – Constanţa Buzea
Toamnă-n grădina, toamnă pe deal,
Toamnă pe şes,
Toată lumina prinde rugina, frunzele ies
Să se-nfăşoare pe răsuflare şi pe vedere
Într-o cădere de culoare fără putere.
Ea ne ajută, sufletul nostru e împăcat,
Vara e muta ca o greşeala-n care-am stat.
Cum suntem azi, am fost şi ieri, alţii, tot alţii,
Marea ne uită, uită-ne munţii, înalţii.
Fie că stăm de-aci-nainte puri în lumină,
Frunzele aduc înspre pământ urme de vină.
Totuşi ce preţ necugetat se pregăteşte
Pentru livezi şi pentru vii, pentru nădejde.
Pentru un cer încă senin, pentru schimbare,
Pentru toţi sâmburii care devin lacre de soare?
ApreciazăApreciază
6.
Fini | 28 noiembrie 2011 la 21:02
ApreciazăApreciază
7.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 21:12
Fini, tulburătoare poezia Constanţei Buzea! Nu pot să nu mă gândesc că tocmai si-ai pierdut zilele astea un copil, fiica cea mare, Ioana 😦
ApreciazăApreciază
8.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 21:16
Romantic, plin de lirism clipul 5, cade direct în suflet 🙂
7, un film bun,mă bucur, că ni l-ai reamintit, de revăzut …
Stefan Iordache, de neuitat…
ApreciazăApreciază
9.
Fini | 28 noiembrie 2011 la 21:16
Nu am ştiut, Nora. Îmi pare rău.
ApreciazăApreciază
10.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 21:19
Ce vieţi ciudate au avut şi ea, intr-un fel, si Păunescu, cu totul altfel 🙄
Îmi plac poeziile ei
ApreciazăApreciază
11.
Fini | 28 noiembrie 2011 la 21:19
Despre Şoimiţa Lupu:
http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-10712283-soimita-lupu-prim-balerina-teatrului-masimo-din-palermo-danseaza-giselle-timisoara.htm
ApreciazăApreciază
12.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 21:29
Fini, chiar voiam să te-ntreb, stiam ceva de ea, cred că tot de la tine. E de o graţie si o fineţe iesită din comun.
ApreciazăApreciază
13.
skorpion | 28 noiembrie 2011 la 22:28
salve,
si totusi ceva reforma s-a facut…..ceva dâre tot vor fi ramas pe ici pe colo,
iata, ca Daniel Morar ”are tupeul” 🙂 sa ceara ca la procesele ale caror dosare au fost instrumentate de DNA sa NU mai aiba voie sa participe madam costiniu…
arestarile – chiar daca fara final – desi apar si condamnari (vezi daniel iancu condamnat la 10 ani inchisoare)…….vor avea efectul instaurarii fricii de a mai fura pe orice cale..
sint multe exemple, doar ca pentru o viata scurta de om, ni se pare ca societatea din Ro se misca extrem de incet…
ApreciazăApreciază
14.
Fini | 28 noiembrie 2011 la 22:30
Nora,
am adus-o în Grădină anul acesta.
ApreciazăApreciază
15.
skorpion | 28 noiembrie 2011 la 22:30
fenomenal
sa te cheme astfel:
Nume de familie LUPU,
prenumele: Șoimița
grozav, nu?
🙂
ApreciazăApreciază
16.
skorpion | 28 noiembrie 2011 la 23:02
Biserica impune a 11-a poruncă:
Evitaţi preacurvia pe internet şi cyber-criminalitatea!
http://www.evz.ro/detalii/stiri/biserica-impune-a-11-a-porunca-evitati-preacurvia-pe-internet-si-cyber-criminalitatea-955686.html
ApreciazăApreciază
17.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 23:05
Skorpion, simpatică observaţie! Oricum si ea ca balerină, ca actriţă dar si numele pe care-l poartă, sunt deosebite 🙂
…dar de asta ce zicI?http://www.curentul.ro/2011/index.php/2011112966200/In-lume/Discriminare-pe-baza-de-zodie-o-companie-chineza-nu-angajeaza-Scorpioni-si-Fecioare.html 😆
ApreciazăApreciază
18.
skorpion | 28 noiembrie 2011 la 23:07
ja, nora, citisem de ieri povestea cu skorpionii….
pe undeva ii inteleg pe chinezi, skorpionii si fecioarele sint uneori greu de suportat
🙂
ApreciazăApreciază
19.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 23:08
skorpion, n-a apărut azi o stire cu -prea sfinţia sa Teodosie, preacurvar? 🙄 😆
ApreciazăApreciază
20.
skorpion | 28 noiembrie 2011 la 23:09
ba da, nora,
🙂
cica, este minciuna sfruntata
🙂
ApreciazăApreciază
21.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 23:09
skorpion, Ahaaa!!! 😆 Înţeleg
ApreciazăApreciază
22.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 23:09
No, hai să-l credem 😆
ApreciazăApreciază
23.
skorpion | 28 noiembrie 2011 la 23:10
nora,
imi pica ochii pe tastatura,
noapte buna, all
soare miine
🙂
ApreciazăApreciază
24.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 23:19
…si mie 🙂 Noapte bună, fini, skorpion, prieteni 🙂
ApreciazăApreciază
25.
Fini | 28 noiembrie 2011 la 23:26
Noapte bună Nora ! 🙂
ApreciazăApreciază
26.
Fini | 28 noiembrie 2011 la 23:28
Gute Nacht Skorpi! 🙂
ApreciazăApreciază
27.
Fini | 28 noiembrie 2011 la 23:29
Noapte bună Fini ! 🙂
ApreciazăApreciază
28.
Fini | 28 noiembrie 2011 la 23:31
Noapte bună tuturor ! 🙂
ApreciazăApreciază
29.
noradamian | 28 noiembrie 2011 la 23:37
He, he, Fini, ce bine că am mai dat pe aici înainte să-l închid! 🙂
minunate piese, multzam fain
🙂
Somn usor
ApreciazăApreciază
30.
Fini | 28 noiembrie 2011 la 23:51
🙂 🙂 🙂
ApreciazăApreciază
31.
oldhashu | 29 noiembrie 2011 la 01:56
I’m here my dears! 🙂
ApreciazăApreciază
32.
oldhashu | 29 noiembrie 2011 la 02:16
Fini, pace?! 😀
ApreciazăApreciază
33.
oldhashu | 29 noiembrie 2011 la 02:35
Fini, jocul electronilor ?! 😉
ApreciazăApreciază
34.
skorpion | 29 noiembrie 2011 la 09:25
neata,
foarte interesant apelul ministrului polonez de externe
http://www.adevarul.ro/adevarul_europa/criza_economica-Polonia-Germania-criza_datoriilor-prabusirea_euro-Radoslaw_Sikorski_0_599940003.html
ApreciazăApreciază
35.
Sare'n Ochi | 29 noiembrie 2011 la 09:58
o zi buna, Nora. Gradinari!
atat de mult au furat, cu atata nerusinare, incat au uitat ca sacul are fund. acum nu mai stiu cum sa faca sa ramana cu ce au furat, sa nu fie invinovatiti si sa plateasca altii – cei multi si anonimi. de aici retorica paralizata.
ApreciazăApreciază
36.
noradamian | 29 noiembrie 2011 la 11:02
Ziua bună, prieteni 🙂
@OldH, minunate muzici!
@Skorpion, şi Germania e „rănită” dar poate mai are resurse, cine stie. După tonul polonezului situaţia e disperată 🙄
@Sare, suma totală furată-n lume întrece pibul planetei, acum e oficial. Nu stiu cine ar mai putea repara situaţia 😉
ApreciazăApreciază
37.
noradamian | 29 noiembrie 2011 la 11:03
postare nouă
ApreciazăApreciază
38.
Fini | 29 noiembrie 2011 la 12:54
Old,
@ 32
întotdeauna a fost pace. 🙂 Ca doi indivizi diferiţi, ce suntem, e şi firesc să privim un obiect din unghiuri diferite. Percepem luminile şi umbrele altfel. Eu nu fac altceva decât să te invit să priveşti de pe locul meu. Face bine şi la inadecvare (ca să fiu la subiect). 😆
Un dialog cu tine este interesant întotdeauna.
@ 33
„electroniştii” sunt şarmanţi, întotdeauna i-am ascultat cu drag.
ApreciazăApreciază
39.
Elektrische Zahnbuerste | 3 decembrie 2011 la 20:41
There is noticeably a bundle to know about this. I assume you created certain nice points in functions also.
ApreciazăApreciază
40. Elektrische Zahnbuerste | 3 decembrie 2011 la 21:19
… [Trackback]…
[…] Informations on that Topic: noradamian.wordpress.com/2011/11/28/imperativul-adecvarii/ […]…
ApreciazăApreciază