Suferinţele tânărului Crin
14 noiembrie 2013 at 11:30 noradamian 45 comentarii
Dramă politică- interzisă celor emotivi
Ce ironie: tocmai de când, de bine de rău, e mai treaz şi frecventează mai des locul de muncă, Crin îşi vede visul prezidenţial îndepărtându-se. Visul lui obişnuit de zi şi de noapte în care stă pe tron la Cotroceni înconjurat de vicepreşedinţi se isprăveşte adesea într-un coşmar: palatul dispare şi el se vede în pijama, în stradă, fugărit de Ponta. Se opreşte, vrea să-l strângă de gât, dar nu simte nimic în cleştele palmelor. De la distanţă, Ponta îl asigură voios că useleul e la fel de trainic iar la Cotroceni scrie deja pe frontispiciu: Crin întâiul. Prost dispus, strigă după curteni, însă în locul lor apare Tăriceanu pe motocicletă, ferchezuit, la patru ace, cu un cârd de femei chicotind fericite, în ataş. Dă o tură prin dormitorul prezidenţial şi, rânjind, îl anunţă că Becali face crize la zdup, că Fenechiu îl înjură, iar Sorin Roşca Stănescu îl umple de zoaie de când e independent. Şi că sasul Iohannis stă mai bine în sondaje decât el. Îl trec transpiraţiile! Ciudat, se gândeşte Crin, parcă simt nevoia de hăhăitul lui Băsescu. Asta-i culmea! Cu imaginea lui în cap, trebuie să recunoască, se simte un pic mai bine. Picotind, ceva mai târziu, la senat, se vede dus pe braţe de un grup de incompatibili indignaţi care strigă “Crin, nu te lăsăm, tot pe tine te votăm“. Şi, imediat, o vede pe Raluca Turcan, zâmbitoare, înapoindu-i toporul lui Blaga. Renunţase-n ultima clipă să-şi taie mâna şi, cu buletinul de vot ştampilat, pregătit de introdus în urmă, declara presei: „am votat pentru un viitor mai curat al copiilor noştri„. Izbucneşte-n hohote de râs şi se trezeşte în aplauzele furtunoase ale parlamentului. Draci! I se face brusc greaţă, mai bine nu se trezea! Cel puţin, nu l-ar fi auzit pe Gigel Ştirbu, alt penelist tâmpit de-al lui, care tocmai propunea modificarea legii privind drepturile de autor pentru a legitima plagiatul.
Entry filed under: 7301634. Tags: blaga, Băsescu, Cotroceni, Fenechiu, gigel ştirbu, incompatibili, iohannis, plagiat, ponta, raluca turcan, srs, topor, Tăriceanu.
45 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
Mih | 14 noiembrie 2013 la 12:24
Este anormal ca un asemenea personaj sa fie omul numarul doi in stat si sa existe posibilitatea de a accede la functia de „numarul unu”.
Este cat se poate de normal sa gandesc ca daca majoritatea oamenilor ar aprecia textul de mai sus si ar izbucni intr-un ras sanatos, sansele ca ziua de maine sa fie asa cum imi doresc, ar creste considerabil… 😉
Buna ziua, Nora 🙂
Savuros text si foarte veridica ipostaza… 😀 😀 😀
ApreciazăApreciază
2.
Dan | 14 noiembrie 2013 la 12:49
Excelent !
Exact când cred că nu mai sunt speranțe, apar dovezi cum e și acest text care îmi spiun că nu e (încă) totul pierdut.
ApreciazăApreciază
3.
carat | 14 noiembrie 2013 la 12:59
Speranta moare ultima. Si Crizel traieste cu speranta lui, si noi in tot dezastrul cu speranta noastra.
ApreciazăApreciază
4.
noradamian | 14 noiembrie 2013 la 18:23
Seara bună! 🙂
Mih, multzam frumos, să ştii că desi n-am avut o zi grozavă,scena cu tăriceanu în dormitorul prezidenţial m-a făcut să râd. Personaje de comă pe care nu trebuie să le scapi! Crin, mai ales, e atât de absurd încât nu poţi să nu te minunezi cum de panarama a ajuns „al doilea om în stat”. 🙄
ApreciazăApreciază
5.
noradamian | 14 noiembrie 2013 la 18:26
Dan, multzam fain! Nu e de bună seamă, încă nu-i totul pierdut. Suntem pe aici 🙂 Tragicomedia, cu useleul văzut din faţă şi din profil încă n-a isprăvit să le arate unor „boboreni de bine” ce neisprăviţi au ales…
ApreciazăApreciază
6.
noradamian | 14 noiembrie 2013 la 18:29
Carat, uneori din dezastru se iveste calea corectă. Să sperăm că aşa va fi. Că între speranţa noastră raţională dedicată binelui public si cea iraţională a personajelor obtuze care conduc ţara, destinul ne va ţine partea.
ApreciazăApreciază
7.
neax | 14 noiembrie 2013 la 18:55
Nora, atenţie la stil, te rog. „Penelist tâmpit, de-al lui” e un dublu sau chiar triplu pleonasm.
ApreciazăApreciază
8.
noradamian | 14 noiembrie 2013 la 19:45
Neax, aşa-i! 😆
ApreciazăApreciază
9.
neax | 14 noiembrie 2013 la 22:05
Apropo, la mulţi ani lui Crin şi Ponta şi Felix (după gratii), azi e onomastica lor, e Lăsata Secului.
ApreciazăApreciază
10.
noradamian | 14 noiembrie 2013 la 22:19
O sărbătoare mult aşteptată, dedicată măreţilor conducători uselişti. 😀
ApreciazăApreciază
11.
noradamian | 14 noiembrie 2013 la 22:20
Noapte bună!
ApreciazăApreciază
12.
theo | 15 noiembrie 2013 la 12:37
BUNÄ;
PAIATZA PRÄFUITÄ; MÄ INDOIESC SÄ SUFERE ESTE INCONSTIENT:
ApreciazăApreciază
13.
nightmare | 15 noiembrie 2013 la 16:02
😆 😆 😆
Am ras cu lacrimi ….mai ales la faza cu Tăriceanu cu atașul plin de femei
Felicitări Nora !!!!
Personajul chiar așa si este …..Crizel e un libidinos psihopat
ApreciazăApreciază
14.
noradamian | 15 noiembrie 2013 la 16:22
Salut, salut :)! Theo, crizel e un personaj instabil, cu probleme psihice evidente.
ApreciazăApreciază
15.
noradamian | 15 noiembrie 2013 la 16:25
Nightmare, un pic de râs face bine! Măcar atât. Ca politicieni sunt dezastru, dar ca „muze” de satiră, trebuie să recunoastem, indivizii sunt nepreţuiţi… 😀
ApreciazăApreciază
16.
vericu | 15 noiembrie 2013 la 18:44
Bună ziua!
Bunăă…. 🙂
ApreciazăApreciază
17.
dictaturajustitiei | 15 noiembrie 2013 la 20:21
Bună!
Auzisem eu ceva tangențial despre plagiat dar cum sunt plecată tot timpul de acasă nu știam exact despre acest proiect măreț.
Crinuțu’ ca fost repetent n-a avut pretenția de a deține un doctorat și de aceea este eligibil pentru funcția de președinte…
ApreciazăApreciază
18.
noradamian | 15 noiembrie 2013 la 20:30
Seara bună! Vericu, daaa… 🙂
ApreciazăApreciază
19.
noradamian | 15 noiembrie 2013 la 20:33
Carmen, corect! E perfect eligibil ca preşedinte al tuturor românilor, harnici, activi, muncitori şi care nu-ncasează nici un bănuţ nemuncit 🙂
ApreciazăApreciază
20.
oldhashu | 15 noiembrie 2013 la 21:34
Nora, servus! 🙂
Un tonic venit la timp pentru mine! :D:
ApreciazăApreciază
21.
noradamian | 15 noiembrie 2013 la 22:05
OldH, servus! Păi se nimeri bine, atunci! 😀
ApreciazăApreciază
22.
noradamian | 15 noiembrie 2013 la 22:43
Noapte bună! 🙂
ApreciazăApreciază
23.
nightmare | 16 noiembrie 2013 la 00:56
Noapte buna
ApreciazăApreciază
24.
eugeni | 16 noiembrie 2013 la 08:41
Nora,
Ziua buna.
Completare la visul lui crina:
Vine un stol de fete de la apaca. Alea de nu vroiau nici chient si nici valuta. Vin la crina sa-l diezmirede, toate isi prezentau nurii si se linguseau. In mijlocu’ lor valeanca cu nuru’ la vedere….visul se transforma in cosmar….sudori reci il trec pe frunte, ceafa , piept, ombilic, zona pubiana. Sudori frigidizante. Cosmarul se termina brusc, la fel cum a inceput. Este devreme, pendula nu a batut nici unshpe’ dimineatza…..atata somn risipit….
ApreciazăApreciază
25.
theo | 16 noiembrie 2013 la 11:46
bunä,
pe unde trece Ponta plagiatorul mitoman, se alege praful,
ponta si mafia -secu sunt ghinonul romaniei.
desi nu cred in asa ceva, dar pe tot ce pune mana licheau
este o nenorociräe
ApreciazăApreciază
26.
theo | 16 noiembrie 2013 la 11:47
un bun articol in EVZ scris de Florin Toma:
ApreciazăApreciază
27.
noradamian | 16 noiembrie 2013 la 12:31
Ziua bună! 🙂 Nightmare, 23, merge bine şi la o cafea târzie, Tnx 🙂
ApreciazăApreciază
28.
noradamian | 16 noiembrie 2013 la 12:32
Eugeni, corect :D! În clipele de cumpănă istorică, nemuritoarele fete de la apaca sunt cele dintâi care stiu cine merită să fie ales! Asta dacă nu se bagă adina…
ApreciazăApreciază
29.
noradamian | 16 noiembrie 2013 la 12:34
Theo, 25, mai ales când calcă exact pe urmele lui ilici!
26, multzam fain, bun articol 🙂
ApreciazăApreciază
30.
nightmare | 16 noiembrie 2013 la 15:55
ApreciazăApreciază
31.
noradamian | 16 noiembrie 2013 la 22:00
Salut! Un soi de mohicani mai rezistă şi pe la noi… 🙂
Faină piesă, Nightmare, multzam!
ApreciazăApreciază
32.
noradamian | 16 noiembrie 2013 la 22:01
Noapte bună!
ApreciazăApreciază
33.
nightmare | 16 noiembrie 2013 la 23:28
Viata este mult mai frumoasa, mai plina de incantare, mai bogata in iubire si intelepciune decat putem crede si imagina. Mintea noastra, mai degraba rationala decat intuitiva, a uitat sa inteleaga graiul fermecator al Pomilor, Pasarilor, Fluturilor, Pajistilor pline de iarba si flori. Nu mai credem in existenta Zanelor, Spiritelor Padurilor, a Elfilor jucausi sau al Ondinelor nemaipomenit de frumoase. Ni se pare ca suntem sigurele Fiinte inteligente de pe Planeta, singurii care avem dreptul sa iubim si sa tanjim dupa iubire.
Despre Spiritele Naturii si existenta lor, ne vorbesc toate Povestile Lumii, Legendele strabune, cei care le vad, le simt, le aud, le inteleg si care, mai ales, le iubesc si le respecta. Trebuie sa fim constienti ca dincolo de ceea ce vedem, atingem si pipaim cu simturile fizice, se mai afla ceva care merita atentia noastra. Este un chip al Lumii care se afla in spatele chipului stiut de noi. Este un Mister al Vietii, care nu este ascuns decat celui care refuza explorarea, celui care se limiteaza prin ratiune, ignorand ca poseda si alte instrumente prin care poate cunoaste si colabora.
Secretul Creatorului se afla dincolo de granitele pe care singuri ni le impunem.
E suficient doar sa privim cu iubire tot ceea ce ne inconjoara! Sa privim in inima noastra! Sa privim cu bunavointa, asteptand, fara macar sa cerem, ca Cerurile sa se deschida de la sine si Ingerii lor sa ne vorbeasca prin revelatie si iluminare.
Atunci vom sesiza ca in spatele fiecarei existente se afla un glas, o Constiinta. Va vor vorbi Vantul si Ploaia, va va vorbi Pamantul, pe care astazi il calcam, ne vor vorbi Pajistile cu flori si Arborii cu frunzis frematator si Stelele noptii, deopotriva. Vom intelege ce ne spun Pasarile care ciripesc in umbra Padurilor, vom intelege astfel, sunetul Zapezii care cade si vom simti ce inseamna sa ne minunam si sa ne incantam in mijlocul unei atat de frumoase Creatii.
Ca sa intelegem Natura si sa putem comunica cu ea, trebuie sa acceptam ca este plina de Inteligenta, ca are nivele de Constiinta, asemanatoare cu ale noastre, ca are capacitate de a iubi si ca are nevoie de iubire si compasiune. Nici nu ar putea fi altfel, daca ne gandim ca este Opera Creatorului, care a pus o parte din Sine, in fiecare element al Vietii, inzestrandu-l cu toate valorile Sale.
Natura inseamna tot ce exista, indiferent de regnul din care face parte: mineral, vegetal, animal, uman, indiferent daca este inger, planeta sau galaxie. Viata pulseaza pretutindeni. In momentul in care inima noastra universala va accepta sa comunice, vom incepe sa intelegem ce spun Pomii si Florile, Norii si Vantul, Zapezile care cad si Pasarile care trec pe Cer. Vom intelege graiul Stancilor si al Muntilor, vom putea asculta sfaturile inteleptelor Ape si vom comunica cu Stelele.
Lidia Barsan
Poate ca așa ar trebui să iubim natura sacră ,cu toată forța fiintei noastre si din toată inima …s-ar putea sa fie salvarea noastra
ApreciazăApreciază
34.
nightmare | 16 noiembrie 2013 la 23:30
ApreciazăApreciază
35.
nightmare | 17 noiembrie 2013 la 01:53
ApreciazăApreciază
36.
noradamian | 17 noiembrie 2013 la 10:18
Superb text, de reţinut numele autoarei, sensibilă cu har poetic.
Multzam, Nightmare, pentru cunostinţa cu cuvintele Lidiei Bârsan ca şi pentru alegerea inspirată clipurilor!
Duminică plăcută tuturor! 🙂
ApreciazăApreciază
37.
nightmare | 17 noiembrie 2013 la 10:58
Textul face parte din lucrarea – „Elfi, Gnomi, Silfe, Spirite tainice ale naturii”),iar Lidia Barsan este maestru in științe ezoterice si lector La Asociatia Naționala de tehnici complementare….eu am ales textul pentru frumusetea lui ,atat doar …..chiar daca sunt un pik atras de ezoterism ….in fond ,pentru ezoterism trebuie sa ai chemare si anumite abilitati ….din ce-am citit pana acum ,sunt oameni deosebiti.
ApreciazăApreciază
38.
nightmare | 17 noiembrie 2013 la 13:03
Tot ceea ce exista pe aceasta planeta se compune din aceleasi elemente, comune intregii noastre lumi: foc, apa, aer si pamant.
Umanitatea si planeta, sunt o singura UNITATE, ele nu pot fi separate. Gratie acestei UNITATI, echilibrul poate fi mentinut si, doar in unitate acesta va dura.
Cu toate acestea, oamenii se simt a fi ceva diferit, separati de acest intreg. Aceasta senzatie, i-a facut pe contemporanii nostri sa se indeparteze de natura si in consecinta de ei insisi. Multi dintre noi si-au pierdut capacitatea de a-si mai asculta intuitia, de a mai avea o comunicare cu Sinele, in timp ce comunicarea cu restul vietuitoarelor (copaci, pietre, animale sau entitati ale naturii) a pasit pe domeniul fictiunii.
Stramosii nostri celebrau natura, recunosteau ciclurile ei ca fiind parte din propria lor viata si intelegeau ca oamenii sunt facuti la fel ca si granitul, copacii si orice alta forma de existenta. Ei constientizau ca erau una cu Pamantul
Acesta era secretul apropierii lor de elementele naturii, taina comuniunii cu tot ceea ce exista, motivul pentru care puteau sta de vorba cu animalele, copacii si pietrele, si care le aducea usurinta in folosirea fortelor naturii (cele 4 elemente). Cunoscand natura, isi constientizau propria lor natura, iar energia care exista peste tot in jur, era pusa in miscare prin simpla „intentia umana”.
Magia este arta de a pune in miscare energiile naturale in scopul efectuarii unei schimbari dorita. Aceleasi energii actioneaza in noi ca si in afara noastra, aducand armonie, prosperitate, sanatate, echilibru. In fiecare clipa din prezent ne construim viitorul si intreaga noastra viata. Cel mai adesea o facem inconstient si ne regasim in situatii si imprejurari pe care singuri le-am atras. Magia inseamna sa ne folosim in mod constient aceasta capacitate naturala, de care dispunem cu totii, pentru a aduce echilibrul in fiinta noastra si in jur. Este ceva natural: o deplasare armonioasa a energiilor, pentru a creea o schimbare necesara.
Magia care se ocupa cu punerea in miscare a acestor energii ale Terrei, se numeste magia naturii.
L.B
ApreciazăApreciază
39.
nightmare | 17 noiembrie 2013 la 13:13
ApreciazăApreciază
40.
nightmare | 17 noiembrie 2013 la 13:31
Si pentru ca vine iarna ….Magia Iernii
Gata nu vă mai plictisesc …..sper ca am atras cit de cat atenția asupra locului unde trăim ….sper sa revenim măcar un pic la o armonie cu noi si acest Pământ sacru ,altfel omenirea se îndreaptă cu pași repezi spre dezastru,deși suntem drastic atentionati de natura …..
ApreciazăApreciază
41.
noradamian | 17 noiembrie 2013 la 14:03
Night, interesant!… Desi nu-s atrasă de ezoterism, asta nu mă-mpiedică să-l apreciez ca sursă literară şi, în general, artistică. 🙂
ApreciazăApreciază
42.
noradamian | 17 noiembrie 2013 la 14:12
Despre desacralizarea creaţiei divine, a naturii, mai bine zis despre batjocorirea infamă a mediului ca mod de acţiune al capitalismului de pradă s-au adunat enorm de multe de spus. Înainte de toate, un popor care nu-şi îngrijeşte şi nu-şi apără habitatul dăruit de Dumnezeu, nu-l merită. Iar acţiunile de distrugere a patrimoniului natural unic al României se înmulţesc pe zi ce trece. O probă, aici:
http://peterlengyel.wordpress.com/2012/10/07/hidrocentrale-mici-dezastru-mare/
ApreciazăApreciază
43.
nightmare | 17 noiembrie 2013 la 14:59
Ce coincidenta……citisem zilele trecute despre acest lucru ,nu mai stiu in ce ziar,se pare ca a ajuns in presa centrală …..cred ca mulți suntem iubitori de natura ,încercăm sa atragem atenția si sa fim convingatori cum știm mai bine …e foarte bine asta …cred ca la un moment dat ne vom unii intr-un singur glas….
Eu am încercat in alt mod ,făcând apel la sensibilitati si imagini …nu stiu cit am reușit …
ApreciazăApreciază
44.
noradamian | 17 noiembrie 2013 la 15:20
Toate căile astea concură în acest scop, Night! E nevoie de sensibilitate ca si de luciditate 🙄
ApreciazăApreciază
45.
noradamian | 17 noiembrie 2013 la 15:21
postare nouă
ApreciazăApreciază