Privind cu coada ochiului spre comunismul extrem oriental

29 noiembrie 2013 at 13:22 175 comentarii

Cu mai bine de o lună-n urmă, filmul lui Adelin Petrişor Coreea de Nord, nimic de invidiat selectat pentru secţiunea de documentare „incredibile” la AstraFest Sibiu a adunat mulţime de spectatori la proiecţie. Dezbaterea de aproape o oră care a urmat pe marginea acestui film de doar 19 minute, cel mai scurt din festival, cu întrebări puse de spectatori şi participanţi la festival din ţară şi din diverse ţări ale lumii privind aspectele prinse de cameră (probabil mult mai detaliate în cartea Ţara cu un singur graslansată de autor la Gaudeamus, zilele astea) a ţintit şi chestiuni cu adevărat sensibile. Ce simte un om care a trăit în dictatura ceauşistă văzând o societate ţinută în cuşcă? Se gândise oare, autorul, ce repercursiuni ar putea avea asupra soldaţilor prinşi dormind în picioare în timpul unei festivităţi tipic nord-coreene, în imaginile filmate de el şi devenite virale datorită filmului? Că imagini de acest gen ar putea constitui delicte grave într-o ţară în care orice gest care-l deranjează pe dictator poate fi un motiv de condamnare la moarte? Şi-n care mulţi tineri au fost condamnaţi la moarte (cel mai recent val de execuţii chiar în noiembrie a.c) pentru infracţiunea de a fi vizionat filme sud-coreene? Ca şi ceilalţi reporteri străini invitaţi în Coreea preşedintelui comunist Kim Jong-Un ca să asiste la lansarea rachetei balistice Taepodong-2 (lansare eşuată atunci, fiindcă racheta s-a dezintegrat în aer) Adelin Petrişor fusese permanent însoţit de un oficial care nu-i îngăduia să filmeze oriunde şi pe oricine şi care asista la discuţiile reporterului cu cetăţeni obişnuiţi (în film apar totuşi şi nişte cadre cu rafturile goale ale unor magazine). De altfel, nu era nevoie de explicaţii. Pe faţa oamenilor  se citea că spun doar ce au voie să spună. Însoţitorul oficial le traducea răspunsurile având grijă să cenzureze ce i se părea nepotrivit şi să adauge de la el ce ştia că e pe placul grasului. Izbitor era contrastul între aspectul nord- coreenilor, absolut toţi slabi ca traşi prin „inelul foamei” şi grăsunul de la vârful statului. De unde şi numele cărţii.

Dacă filmul în sine, un documentar cu siguranţă necesar, e de aplaudat, nu acelaşi lucru pot afirma despre persoanele alese de AP pentru a-i promova cartea. Emil Hurezeanu, cel care semnează prefaţa, perceput ca un jurnalist instruit dar nu şi integru şi Vasile Dâncu, cel care i-o lansează, susţinător nedezminţit al lui Ponta&PSD şi al socialismului lor găunos care, ce potriveală, zilele astea mai ales, trag cu ochiul la extremul orient.

Entry filed under: 7301634. Tags: , , , , , , .

Pe culmile duplicităţii Au trecut 24 de ani

175 comentarii Add your own

  • 1. theo  |  29 noiembrie 2013 la 14:27

    stitzi ce este grav, lipsa de educatzie a romanilor, se bucurä
    de promisiuni, cumpärä prostii chinezesti toxice, lapte trimes
    vouä de chinezi pt. copii a fost otravä.
    mä intreb, CAT ISI IUBESC ROMANII COPII?
    IN LOC DE PARANGHELII; URLETE SI INTINS MANA LA
    POMENILE USL:
    SÄ GANDEASCÄ- sunt manipulatzi, intoxicatzi si mintzitzi
    CUM AU PUTUT VOTA ASA UN MIKI-MAO TICÄLOS???

    EL TOT IN TZÄRI STRÄINE ISI FACE VACANTZELE i
    si copii lui nu se vor juca cu jucärii de proastä calitate.

    ROMANI-TREZITZI-VÄ!!!

    MIKI-MAO DISTRUGE ROMANIA.

    Apreciază

  • 2. Bască ilie  |  29 noiembrie 2013 la 14:31

    Saluttare!
    Privind cu coada ochiului spre comunismul extrem oriental:
    „The Epoch Times”- un ziar (din New York) de toată isprava româno-chineză.
    *

    Apreciază

  • 3. Bască ilie  |  29 noiembrie 2013 la 14:51

    Cine suntem
    The Epoch Times este o companie de media cu capital privat. Sediul principal este la New York, dar reţeaua noastră de reporteri locali este răspândită pe o mare parte a globului şi furnizează ştiri care, deşi sunt locale, au o importanţă globală. Independenţa noastră ne permite să raportăm global şi să prezentăm o diversitate de opinii.
    Valorile la care ţinem
    Credem că fundamental pentru oricine este dreptul de a se face auzit. Susţinem libertatea presei, libertatea de expresie şi libertatea de adunare. De asemenea sprijinim puternic dreptul la libera credinţă şi în general drepturile universal recunoscute.
    Căutăm să vorbim despre cei care sunt oprimaţi şi care nu pot vorbi singuri. Le vorbim ambelor părţi aflate în diverse conflicte, încercând să subliniem umanitatea care ne leagă. O facem cu compasiune. Credem că ea ne poate ajuta pe toţi să ne respectăm reciproc.
    Transmitem ştiri din viaţa noastră de toate zilele şi nu raportăm neapărat ştiri doar pentru că sunt senzaţionale sau de moment, ci încercăm să vorbim despre lucrurile care au o semnificaţie mai adâncă. Încercam să avem în vedere istoria şi viitorul omenirii pe un termen mai lung.
    *
    Jurnalistul The Epoch Times – Adrian Sturdza – a fost arestat in China (în 2000) pentru proteste în Piata Tiananmen.
    *
    Online și tipărit în engleză, română și chineză.
    http://epochtimes-romania.com/

    Apreciază

  • 4. Bască ilie  |  29 noiembrie 2013 la 15:01

    Familia ordonă: Servicii de pretutindeni, uniţi-vă!
    „Regizorii piesei din iulie 2012 nu au fost Ponta/Antonescu sau Voiculescu, ci vechea, omniprezenta reţea subterană formată din ofiţeri de securitate de rang înalt, politicieni ai regimului comunist şi beizadelele/urmaşii acestora”.
    *
    Plagiatorul fură viitorul.
    http://epochtimes-romania.com/news/familia-ordona-servicii-de-pretutindeni-uniti-va–207576

    Apreciază

  • 5. Bască ilie  |  29 noiembrie 2013 la 15:06

    Eu îi spun structura de rezistență sau celulele canceroase nedureroase… până când vor durea crunt.

    Apreciază

  • 6. Bască ilie  |  29 noiembrie 2013 la 15:13

    „România este condusă de Familie, către Estul controlat de întuneric. Planul e minuţios gândit şi pare că nimic nu-i poate sta în cale. Dar este atât de malefic încât merită să i te opui chiar dacă nu s-ar întrevedea nicio şansă de reuşită”.
    *
    Cazul Panait, ep. 23, motto:
    Eu, unul, nu mă aștept ca tupeul și siguranța (națională) ale lui Victor Ponta să-i parvină din altă parte. Atât timp cât – în fața necunoscutului „invizibil”- reținerea cu ochii închiși și pudoarea cu plecăciune par mai confortabile, fiecare va fi liber să-și gândească așternutul cum crede de cuviință în Eterna și Fascinanta Românie.

    Apreciază

  • 7. Bască ilie  |  29 noiembrie 2013 la 15:30

    Apreciază

  • 8. Mih  |  29 noiembrie 2013 la 16:12

    Nora, Bsk

    Comunismul asiatic parea pana mai ieri asa departe…

    Am ramas fara cuvinte… 😦 😦 😦
    Nu stiu exact de ce. Pare ca asa se intampla cand ceea ce gandesti cu mintea ca este, prinde contur explicit in realitate. Tot mai gros. Si mai si misca, e „viu” adica…

    Apreciază

  • 9. Mih  |  29 noiembrie 2013 la 16:31

    Am si uitat: Salut! 🙂

    Apreciază

  • 10. Mih  |  29 noiembrie 2013 la 16:35

    Apreciază

  • 11. noradamian  |  29 noiembrie 2013 la 17:52

    Seara bună, prieteni :)! Theo, chinezii sunt renumiţi pentru specialităţile lor unice gastronomice, restaurante chinezesti sunt peste tot în lume, se bucură şi la noi de succes. Mai sunt si cu alte talente-n topuri. Au şi o artă rafinată, unică, admirabilă. Despre mărfurile chinzesti în schimb, asa cum spui, se stie că-s ieftine dar nu prea prezintă siguranţă. O serie de scandaluri legate de jucării şi nu numai nu le-au făcut deloc bine.

    Apreciază

  • 12. noradamian  |  29 noiembrie 2013 la 17:53

    Bsk, am auzit de compania Epoch Times dar sincer, pân-acum, nu stiam ce hram poartă. Din ce ai adus aici mi se pare interesant ce fac oamenii ei si de ajutor. O să-i cercetez mai îndeaproape. Multzam 🙂 6, tot mai plauzibile semnalele date de actualii malefici. Exact ca-n motto-ul episodului 23. Negresit trebuie luate-n seamă.

    Apreciază

  • 13. noradamian  |  29 noiembrie 2013 la 17:58

    Mih, asa se-ntâmplă: ţi se pare că răul e departe până-l vezi brusc de-aproape. Bine ar fi s-avem ochii deschisi si minţile limpezi. Iar faptul că mulţi, prea mulţi dintre cei în care ne-am pus încrederea s-au dovedit duplicitari si alunecosi ar trebui să ne ţină-n gardă. 🙄

    Apreciază

  • 14. noradamian  |  29 noiembrie 2013 la 18:05

    Bsk 8, impresionant clip, admirabil curajul lor de a crede în libertate!

    Apreciază

  • 15. noradamian  |  29 noiembrie 2013 la 18:08

    Mih, 11, asta-i masterpiece! De umplut seara cu muzică luminoasă 🙂

    Tnx!

    Apreciază

  • 16. Mih  |  29 noiembrie 2013 la 18:27

    Nora 🙂
    Da, si eu cred ca e nevoie sa gasim surse de lumina, pentru spirit si suflet ca sa rezistam in tot uratul din jur…Si sa ne reincarcam bateriile.
    Iar Muzica este o sursa atat de generoasa…

    Ca si…Oamenii: nu sunt asa multi, poate, dar ce bucurie cand ii intalnesti!

    Apreciază

  • 17. noradamian  |  29 noiembrie 2013 la 18:41

    Mih, da! 🙂

    Apreciază

  • 18. Bască ilie  |  29 noiembrie 2013 la 18:50

    Ponta cenzurează presa de dragul Chinei
    Concret este vorba despre acțiunea de blocare a acreditărilor la evenimentul de ieri pentru jurnaliștii de la Epoch Times. Ziarul este distribuit în 35 de țări la nivel mondial și apare în 11 limbi, inclusiv chineză și alte 21 pe internet.
    *
    http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013112693843/Actualitate/Ponta-cenzureaza-presa-de-dragul-Chinei.html

    Apreciază

  • 19. noradamian  |  29 noiembrie 2013 la 19:02

    Au încercat si în Canada, dar acolo nu le-a mers! Din acelasi articol:

    „Precedent nereușit în Canada

    Ziariștii de la Epoch Times au mai povestit cum Beijingul a încercat să facă la fel în 2010 la summitul G20 ce avea loc la Ottawa, atunci când premierul canadian Stephen Harper a fost presat să excludă ziarul Epoch Times de la conferinţa de presă care urma întâlnirii bilaterale. Toată povestea a fost dezvăluită în momentul în care Naţional Press Gallery, asociaţia de jurnalişti acreditaţi la Ottawa, a refuzat să comită ilegalităţi la ordinul premierului, astfel încât Harper a trebuit să anuleze complet conferinţa de presă, „ca nu care cumva Hu Jintao să dea ochi cu amărâţii de reporteri de la Epoch Times Canada”, scrie publicația în cauză. Întâlnirea bilaterală a rămas fără o conferinţă în urma căreia să se tragă vreo concluzie, iar Richard Fadden, şeful serviciului secret canadian, a ieşit în faţa cu o declaraţie prin care acuza politicieni canadieni că s-ar afla pe ştatele de plată ale Chinei, mai precizează sursa. „Am raportat cinstit şi mult înainte celorlalte mass media când a fost vorba de epidemia de SARS, scandalul lui Bo Xilai, expoziţia de cadavre umane plastinate, scandalul produselor chinezeşti contaminate, campaniile de spionaj ale Chinei, sau masacrele tibetanilor, creştinilor şi aderenţilor Falun Gong şi multe, multe altele”, scrie Epoch Times.

    Apreciază

  • 20. theo  |  29 noiembrie 2013 la 19:44

    nora,

    desigur au o culturä veche chinezii, picturä, sculpturä, medicinä alopatä si filozofi exceptionali.
    din päcate catzi cunosc toate astea, tu si cei ca tine. MAOISTII servesc lumii lucruri de efect, ieftine, pt. oameni incultzi,
    si un ticälos ca Ponta care are sustzinätori primitivi se foloseste de asta. el este cel MATRAFOXAT, ametit,handicapat.
    dupä putere:

    Apreciază

  • 21. theo  |  29 noiembrie 2013 la 19:47

    CA SÄ CANTE IN STRUNÄ CHINEI SAU RUSIEI
    Ponta ticälosul o sä si aresteze sau elimine cand il deranjeazä cineva

    Apreciază

  • 22. Mih  |  29 noiembrie 2013 la 22:17

    Noapte buna!

    Apreciază

  • 23. noradamian  |  29 noiembrie 2013 la 22:59

    Multzam, Mih,

    Noapte bună prieteni!

    Apreciază

  • 24. noradamian  |  29 noiembrie 2013 la 23:16

    Apreciază

  • 25. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 09:15

    Udrofodebilii au greutăți atârnate fix de coada creierului mic- zona responsabilă cu vederea pe partea dreaptă – la fel de atrăgătoare de buricul pământului precum tinichelele trăncănitoare la coada cu vedenii iresponsabile de pe partea stângă.
    De aici se trage și vederea cu coada ochiului oblic: unii zic c-ar fi de la orez, cei mai mulți își ascund adevărul despre ce simt ei când li se întunecă mintea în timp ce se screme din cauza udrofobiei.

    PS. Un plus pe-o creangă, de pus pe-o rană.

    Apreciază

  • 26. Mih  |  30 noiembrie 2013 la 09:20

    Buna dimineata! 🙂
    Si La Multi Ani de Sf. Andrei!

    Apreciază

  • 27. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 09:54

    Saluttare! Ha, ha, ho! Toate-s fini și faini, dar astea-s cele mai tari pe gustul meu:
    1. Daca votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lasa sa votam.
    (de meditat cât de adevărat poate fi pentru o anume categerie… de votanți, nu alegători)

    2. Cand realizezi ca esti de partea majoritatii, este timpul pentru reforma.
    (uite de asta reformele sunt rare și chinuitoare; își găsesc foarte greu susținerea și mai ales inițiatorii care să realizeze pe ce parte se află timpul adevărului despre trecutul nereformat)

    Apreciază

  • 28. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 10:48

    Ziua bună! Bsk. – udrofobie, vrei să zici! Indiferent ce se-ntâmplă-n lumea asta, udrofobii au nevoie de energizantul ăsta ca de un drog 😆

    Apreciază

  • 29. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 10:48

    Încă nu există o identitate între MRU și rezolvarea reală a problemei ce frământă anti-uselimea, la fel cum nici înlocuirea lui MRU în enunțul aceleiși probleme nu schimbă situația… cel puțin deocamdată.
    Din acest motiv, argumentele contradictorii – prezentate cu detașare, fără ingrediente răscolitoare – pot contura idei rezonabile sau utile. Din patimă și orgolii rănite de nerăbdarea de a-și impune încrederea oarbă în propria rezolvare unică (indiferent cum se numește candidatul minune) se risipesc toate cele utile, ca un bum-bum-bumerang de utilitate publică: forțe, concurs de idei și soluții, amiciții, respectul față de dreptul celuilalt de a-și exprima opinia lui bună/proastă sau acceptabilă/inadmisibilă (mă refer numai la cele exprimate la obiect, adică pertinente);
    În concluzie, cine ține să se impună cu forța unicității propriei soluții-minune, de fapt descurajează rezolvarea, inclusiv pe cea agreată din capul locului și scăpată din cauza spăpăturilor.
    Unde dai și unde crapă, cade în groapă de… sapă! 🙂

    Apreciază

  • 30. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 10:50

    Salut, Mih, salut si „La mulţi ani” Andreelor si Andreilor! 🙂

    Apreciază

  • 31. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 10:53

    Bsk. asta li se spune de săptămâni, luni de zile! Încremenirea în vanităţi si dorinţa unora ( MRU fiind de nevindecat!) de a ajunge cu orice preţ în vârf e cea care face praf si pulbere orice proiect comun mai-nainte de a se face primul pas.

    Apreciază

  • 32. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 10:56

    Cred că tot ce-am scris mai sus este valabil chiar și atunci când se desfășoară o competiție de săpat gropi. 🙂 🙂 🙂

    Apreciază

  • 33. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 11:05

    @29
    Parcă tot udrofobie am zis până la urmă.
    (preluat de la @Eugeni, de tratat udrofodebilii)

    Apreciază

  • 34. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 11:15

    În rândul motivelor de atitudine pătimașă am inclus calculele și interesele meschine, egoiste, manipulatoare, evident incompatibile cu orice competiție onestă de idei și săpături. 🙂

    Apreciază

  • 35. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 11:26

    Prin sintagma preascurtată „amiciții” înțeleg toate principiile și convingerile care au unit gândurile și faptele celor adunați la un moment dat (de ironia sorții 🙂 ) într-o comuniune de idei a unei colectivități (de neconfundat cu colectivizarea 🙂 ).

    Apreciază

  • 36. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 11:34

    Cine se aseamănă se adună, dar trierea ulterioară după ironia sorții reduce adunătura încât să nu mai semene… decât cu pârloaga. 🙂

    Apreciază

  • 37. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 11:45

    Pârloaga oferă recolta bogată în produsele manipulării, ca și cum am vorbi de competența rezultată dintr-o competiție onestă, dar în care ne impunem cu forța cîștigătoare obligatoriu doar odrasla sau preferatul din alte interese meschine.
    Nu-i exclusă coincidența – preferatul să fie câștigător merituos – or tocmai posibilitatea asta nu are nevoie de nicio protecție pătimașă.

    Apreciază

  • 38. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 12:02

    Credința mea îmi spune că – repet, cel puțin deocamdată – titlul de câștigător de pe dreapta al alegerilor prezidențiale nu depinde de personalitatea și calitățile electorale ale prezumtivului candidat, ci de saturația electoratului față de oferta manipulatoare și faptele mitomanilor de pe stânga.
    Cu alte cuvinte, după umila mea opinie, ținta principală pentru tabăra anti-usele trebuie să fie conștientizarea populației și nu disputa internă pe seama meritelor sau virtuților viitorului candidat.

    Apreciază

  • 39. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 12:23

    Ce-am scris mai înainte nu înseamnă ca până la eventuala schimbare a datelor realității, în favoarea taberei anti-usele, această formațiune în derivă acum să-și epuizeze toate strategiile de faultare a potențialului reprezentant la alegerile prezidențiale ; dimpotrivă, conservarea în imediata apropiere a viitorului candidat (indiferent când va fi desemnat de comun acord) presupune să lași loc pentru orice rezolvare optimă, adaptată la cerințele viitoare (îmbunătățite sau neshimbate, după cum vor percepe ținta reală).

    Apreciază

  • 40. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 12:36

    Cu ultima idee vă las în liniște:
    desigur, fiecare formațiune non-usl (cel puțin declarativ)- buricul buldogilor sau tânțar de bâzăit în gol – are ocazia în 2014 să trateze alegerile prezidențiale ca simplu antrenament pentru întrecerile parlamentare din 2016 și prezidențiale din 2019. Adică să nu-i pese de rezultatul alegerilor prezidențiale de anul viitor sau să viseze potcoave de cai verzi pe pereții de la Cotroceni.
    Fiecare, după posibilități, cum il duce capul spre rolul de perdant pe limba proprie.

    Apreciază

  • 41. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 12:40

    Antrenamentul este individual, miuța în ograda proprie, nu în echipă reunită cu alte șanse.

    Apreciază

  • 42. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 13:27

    La mulți ani pentru Andrei Imondo de la Timișoara! 🙂
    *

    Apreciază

  • 43. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 14:03

    Good afternoon! 🙂

    Zi de sărbătoare, bună de plimbare prin parcuri şi prin bazare!

    Înc-un pas din noiembrie până-n decembrie şi încă mai e soare!…

    Apreciază

  • 44. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 14:08

    Bsk, perdanţi ei, perdanţi noi toţi! Da’ nu se lasă, se vede treaba că ţin morţiş să piardă şi mai rău!

    Asa că, încă vreo doi paşi (comentarii ori postări) că numărătoarea inversă a-nceput) şi-i lăsăm pe „consiliaţii” nostri politici să se descurce singuri dacă vedem că, deşi ne-am implicat voluntar, cu bună credinţă şi speranţă, nu prea s-au deşteptat sau nu sunt în stare (fie-mi iertată îndrăzneala, e doar o glumă)

    Dar, cine ştie, poate o să ne surprindă plăcut, măcar în ceasul al doişpelea 🙂

    Apreciază

  • 45. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 15:11

    Da, carghioslâcul – „Avem și noi faliții noștri”- (fie-ne iertată îndrăzneala, serioasă, ciupită din renumita glumă!) ne va lecui întrucâtva de boala timpului pierdut și de penibilul situației… de când ne tot ciupim, să ne convingem cât de realist e visul zădărniciei.
    Eu încerc să delimitez de prezent – tot zadarnic – subiectul despre standardul de lucru preluat din trecutul „caz Panait”, să aloc un episod viitor distinct despre identitățile și asemănările dintre cazurile Ursu-Panait (după ce voi fi prezentat celelate două vărfuri ale triunghiului amoro-sîngeros în cîte un episoad separat); apoi să-mi concentrez concluziile in alte 2 pisoade cel puțin, or toate adunate înseamnă minim 5 episoade de acum încolo (cel puțin până la ep. 28) ceea ce mă mai ține legat de promisiune, contrar dorințelor noastre similare de evadare: în lumea oamenilor liberi să-și petreacă restul timpului și altfel decât bătâtnd pasul pe loc cu ironia sorții zadarnice. 🙂 Avem și noi sortiții noștri. 🙂

    Apreciază

  • 46. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 15:44

    Interimarul Surdu la șefia PDL, amintit la Copac, este un mafiot cu vechime în afaceri necurate cu petrol și alte aranjamente susținute de la nivel central. Gabriel Mihai Surdu este fratele fostului agrarian și deputat PSD Victor Surdu (soțul Angelei Similea).
    Nu mă miră susținerea budogului din familia îmbârligatelor cu mai multe picioare.

    Apreciază

  • 47. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 15:59

    Victor Surdu și Angela Similea aveau o vilă în zona de nord, aproape de ieșirea spre Pantelimon, pe la gara Cățelu.
    Am fost de două ori pe la ei. Angela avea o colecție impresionantă de clopoței. Avem niște prieteni comuni. Isprăvile vechi și neastâmpărate ele lui Surdu de la Iași le cunosc din alte surse, unele chiar din coasta lui, de pe vremea când se încurcase cu niște moldoveni mai răi decât el, soț și soție.

    Apreciază

  • 48. Mih  |  30 noiembrie 2013 la 16:05

    Un salut de dupa-amiaza, cu o ultima de soare raza… 🙂
    Citesc, tac si bag la cap (nu-i niciodata prea tarziu sa te mai luminezi despre …bezna prin care inca tooot mai „tranzitezi” )

    Apreciază

  • 49. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 17:02

    Tanzitez și eu ca omul visător: orbecăind după luminița de capătul inteminabil al întunericului. 🙂

    Apreciază

  • 50. Mih  |  30 noiembrie 2013 la 17:37

    Bsk

    Se pare ca iluzia inceputului anilor’90 a fost Tunelul (ca fiind ceva greu, dificil de parcurs), iar realitatea a fost (si din pacate este inca) Intunericul (partea profund nociva, rea, urata)

    Apreciază

  • 51. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 18:08

    Printre nenumăratele iluzionisme ale tranziției spre altă iluzie, mi se pare dificilă distincția dintre vis și realitate. Nu imposibilă, numai că distincția este insuficientă fără utilitatea ei, în sensul de a fi transpusă și regăsită în viața reală, practic/faptic. Evoluția lui CE (trebuie) rămâne tot o iluzie fără CUM în rezultatul palpabil.

    Apreciază

  • 52. Nea  |  30 noiembrie 2013 la 18:28

    Scenă din filmul lui Adelin: camera suprinde în fugă un om care se ciuceşte pe malul unui râu, în plin oraş şi strânge nişte surcele (se pare). Însoţitorul oficial vede că s-a filmat scena şi comentează din proprie iniţiativă: da, omului i s-a făcut foame şi îşi pregăteşte ceva de mâncare.
    Oricum, neprofesionalism cras, putea blura parţial feţele soldaţilor adormiţi. Niciun reporter de la Europa Liberă nu ar fi periclitat astfel cetăţenii unei dictaturi fără acordul lor.

    Apreciază

  • 53. Mih  |  30 noiembrie 2013 la 18:42

    Distinctia o (poate) face…miscarea titirezului. Cu conditia sa avem unul…Cred ca eu am un titirez. Poate nu sunt intotdeauna atenta la miscarea lui…
    Utilitatea Distinctiei, pentru mine ca persoana ordinara, este sa fac efortul de a ramane in zona in care miscarea titirezului nu e „perfect-perpetua”…
    Poate sa fie acest efort suficient de/si util celor capabili sa construiasca realitatea lui CUM?

    Apreciază

  • 54. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 18:53

    Pe vremea executatului ca un câine, vecinii mei cei mai apropiați- șoț și soție- au fost în Coreea de Nord (excursie organizată numai pentru nomenclatură; el era secretar de partid pe o ramură de activitate; un om deosebit, cumsecade, parcă inadecvat activității și statutului de nomenclaturist; ne înțelegeam extraordinar și am rămas prieteni până azi; nu discutăm niciodată politică, cu toate că știe foarte bine cu ce se mănâncă la mine pirat pe pâine cu gem de durerea statului de drept 🙂 )
    Când s-au întors din excursie ne-au povestit multe (sunt foarte mulți ani de-atunci); mi-a rămas în memorie imaginea despre bordeiele în care locuiau nordcoreenii; în final, vecinii ne-au atenționat să nu vorbim cu nimeni despre ce ne-au povestit, fiindcă au fost instruiți să nu divulge nimic din ce-au văzut.

    Apreciază

  • 55. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 19:09

    @Mih, interesant ce zici!
    Dacă pricepeam, probabil ar fi fost mai interesant. 🙂
    *
    Despre familia foștilor mei vecini am mai povestit odată pe-aici cum ne-am întâlnit întâmplător în oraș, am mers la o cafea (era înainte de turul 2 Geoan-Băsescu), ei știau cu cine vom vota, noi (eu și soția) știam că ei vor vota viceversa, mai știam că nu discutăm politică, dar ne-am trezit până la urmă râzând toți patru de Geoană de nu mai aveam aer. 🙂

    Apreciază

  • 56. Mih  |  30 noiembrie 2013 la 19:22

    Am „imprumutat” titirezul din film:

    Apreciază

  • 57. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 19:33

    Sara bună :)! Bsk, aş zice că vecinii tăi care au vizitat Coreea de Nord erau mai prudenţi decât Adelin, ce-i drept, nu de dragul sărmanilor nord-coreeni…

    Apreciază

  • 58. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 19:38

    Mih, cine stie, poate că miscarea titirezului o să rezolve ecuaţia miscării dreptei care acum pare blocată… 🙄

    Apreciază

  • 59. Nea  |  30 noiembrie 2013 la 19:40

    Am auzit de o delegaţie de nivel mic (directori de întreprinderi) plimbaţi cu trenul prin Coreea. La un moment, trenul se opreşte în plin câmp şi li se aduce ălora masa cu explicaţia că au oprit trenul ca să poată ospăta în linişte.

    Apreciază

  • 60. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 19:46

    Nea, semnificativă scena cu sărmanul om care iesise-n raza camerei de filmat fără să fie prevăzut aşa ceva şi interpretarea oficialului din filmul lui AP.
    L-a întrebat cineva si de ce n-a blurat feţele respective. AP a trecut „cu profesionalism” peste întrebările astea.

    Profesionalismul ăsta-mi aduce aminte de umorul negru al imaginii în care niste fotografi se-nghesuie pe mal să prindă scena unui înec la câţiva metri de ei.

    Apreciază

  • 61. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 19:55

    În Coreea de Sud (îmi povestea cineva din familie după o călătorie la Seul) aproape de graniţă e montat un panou urias cu scene horror cu execuţii ale celor din nord prinşi încercând să treacă graniţa sau „denigrând” regimul lui Kim Jong.

    Apreciază

  • 62. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 20:17

    Nora,
    Io-te ce zice Markw la Copac, cu un citat din Churchill!

    “Nu vă daţi niciodată bătuţi! Nu vă daţi niciodată bătuţi! Nu vă daţi niciodată, niciodată, niciodată bătuţi!”
    *
    Păi, eu nu mă dau niciodată, niciodată, niciodată bătut, dar depinde ce bătălie aleg să duc până nu se știe niciodată unde-i capătul. 🙂
    Cine se împarte în zeci de bătălii, doar pentru palmares cantitativ, ajunge doctor în înfrângeri sau săltăreț ca Geoană. 🙂

    Apreciază

  • 63. eugeni  |  30 noiembrie 2013 la 20:19

    @Basca Ilie

    „Încă nu există o identitate între MRU și rezolvarea reală a problemei ce frământă anti-uselimea, la fel cum nici înlocuirea lui MRU în enunțul aceleiși probleme nu schimbă situația… cel puțin deocamdată”.

    Este excelent sintetizat, este ceea ce am vrut sa spun astazi la „copac”. Multzam fain. Parerea mea este ca nici nu va exista, in curand, aceasta identitate. Undeva, candva, s-a pierdut un tempo si de atunci se danseaza in contra-timp, calcandu-se unul pe altul pe picioare. Trebuie iesit din acest contratimp. parerea mea. :), si mai cred ca MRU este cel care a generat acest contra-timp si el este cel care trebuie sa reintre in ritm daca vrea sa eintre in hora.

    Apreciază

  • 64. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 20:26

    Plăcerea e de partea mea, Eugeni!
    Încerc să nu-mi fur căciula, specialitatea momentului în case mai mari… de toleranță. 🙂

    Apreciază

  • 65. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 20:30

    Adică furatul căciulii e specialitatea momentului și nu mă împac deloc cu ideea asta. 🙂

    Apreciază

  • 66. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 20:42

    Asta-i viața! Nu întotdeauna ne oferă soluționarea problemelor și nu reușim să trecem peste toate obstacolele. Uneori trecem peste ștachetă, alteori ne aplecăm de nevoie și trecem pe dedesubt. 🙂

    Apreciază

  • 67. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 20:53

    Bsk, în preajma celui de al doilea război mondial Churchill îi mărturisea Martei Bibescu, dacă nu gresesc, că nevoia de a depăsi ceva ce pe alţii îi sperie îl face să se simtă tânăr ( asta era ideea!) Mi-am amintit şi am scris despre asta într-un moment de maximă văicăreală naţională, cred că era prin 2009, pe vremea asta 🙂

    Apreciază

  • 68. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 20:53

    În niciun caz, renunțarea nu trebuie să fie o opțiune, ci doar extrema constrângere, acceptată pe cât posibil provizoriu și din convigere…doar când n-are realmente nicio alternativă.

    Apreciază

  • 69. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 20:55

    Nora-68
    Mai trage o dată… nădejde! 🙂

    Apreciază

  • 70. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 21:00

    Tu ai fost întotdeauna responsabilă cu optimismul în Grădină. 🙂

    Apreciază

  • 71. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 21:01

    Eu nu mă simt și nici nu obișnuiesc să tânjesc la bunul altuia.

    Apreciază

  • 72. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 21:04

    Bsk, 😆

    Apreciază

  • 73. Maria  |  30 noiembrie 2013 la 21:10

    Bună seara!

    Nora #68, aşa e, îmi amintesc! Afirmaţia lui Churchill apare şi în ,,Trei soluţii” de N. Steinhardt, care precedă ,,Jurnalul fericirii”.
    Ah, ce tânără mă simt! 🙂 Şi asta, bineînţeles, n-are nicio legătură cu politica.

    Apreciază

  • 74. nightmare  |  30 noiembrie 2013 la 21:10

    Buna seara gradinari !!!!!

    Ehehehehehe…..dreptacilor noștri cam stangaci si la propriu si la figurat ,le lipseste forța ,dinamica, daruirea si mai ales obiectivul …..drept e că liderilor le lipseste si gestica adecvata vocea si nu-i ajuta nici „moacele”….parca le-ar fi frica să nu-i supere pe uslamisti…..seamănă mai degrabă cu rudele sărace ,care cind vine vreun VIP in vizita si nu stiu pe unde sa se ascunda sa nu fie văzuti

    Îmi place tot mai mult de Funeriu …..are un discurs clar,simplu sa priceapa tot prostu’ ,la obiect si cu directie ,plus ca atinge si schifuiește de ți-e mai mare dragu’

    Apreciază

  • 75. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 21:14

    O sugestie muzicală pentru prins gărgăunii- bărzăuni ai prezidenţiabililor care s-au propus avant la lettre:

    Apreciază

  • 76. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 21:18

    Night, bună să fie 🙂 ! Şi mie-mi place Funeriu, e în topul celor ( puţini) pe care-i admir pentru ce-au făcut, de care ar avea mare nevoie ţara asta.

    Apreciază

  • 77. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 21:22

    Jocul de-a v-ați ascunselea.
    Somn ușor și mai vedem ce visăm… între albul perfecțiunii și, pur și simplu, curat-murdar! 🙂

    Apreciază

  • 78. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 21:44

    Maria, 74, servus 🙂 Multzam pentru precizare.

    Apreciază

  • 79. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 21:44

    Noapte bună! 🙂

    Apreciază

  • 80. nightmare  |  30 noiembrie 2013 la 21:46

    Cu un stil elegant si cu sageti bine tintite este Cristian Diaconescu ….mi-a plăcut mult la suspendare ,cind era nervos …..tăia efectiv in carne vie ,păcat doar ca morometii n-au înțeles mai nimic

    Apreciază

  • 81. Mih  |  30 noiembrie 2013 la 21:53

    Noapte cu … vis frumos! 🙂

    Apreciază

  • 82. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 22:07

    Multzam, dragilor!
    🙂
    Ps. mă gândisem şi eu la Cristian Diaconescu. Cu tot trecutul lui de pesedist cred c-ar avea stofă de ceva mai mult decât consilier de presedinte. A avut o prestaţie admirabilă în vremea suspendării de la care n-a abdicat ulterior (o probă pe care puţini au trecut-o!) e loial, discret, elegant ca ţinută politică (ceea ce e o raritate) E şi cel căruia preşedintele i-a încredinţat punerea pe picioare a fundaţiei MP.

    Apreciază

  • 83. nightmare  |  30 noiembrie 2013 la 22:16

    Totdeauna m-am întrebat ce cauta Cristian Diaconescu in PSD …..se potrivea ca nuca-n perete

    Apreciază

  • 84. nightmare  |  30 noiembrie 2013 la 22:20

    La categoria vise ,Cristi Diaconescu -Presedinte ,Traian Basescu -Prim Ministru …ehehehehehe

    Apreciază

  • 85. Creanga  |  30 noiembrie 2013 la 22:26

    Ni hau, hau!
    Coreea de Nord este pe la capatul listei tarilor de vizitat. Ce sa vad?Epoca de aur reloaded varianta hard?
    Citesc mereu hotnews, de multe ori doar titlurile. Buldogul tace precum cel apucat de burta in papusoi(porumb). O singura data l-am auzit comentand despre bugetul fanariot.
    Miza vizitei chinezului e clara, jde miile de maidanezi, hau, hau! 🙂

    Apreciază

  • 86. theo  |  30 noiembrie 2013 la 22:30

    bunä,
    dacä te trezesti din mafia PSD, este dintr-un vis urat,
    C D; A FOST LA PSD, dar il cred mai repede spre dreapta
    omul este diplomat, stie cateva limbi, are relatzii in america si germania, il cred pe el mai valoros, decat tembelul GEOANÄ; CARE SE FACE DE RAS IN FIECARE ZI.

    Apreciază

  • 87. theo  |  30 noiembrie 2013 la 22:32

    cred cä unul venit din randurile lor, le cunoaste bubitzele, smecheriile si escrocheriile, ar mai fi nevoie de unul de soiul asta, sä-i atace cu armele lor.

    Apreciază

  • 88. theo  |  30 noiembrie 2013 la 22:34

    noapte bunä.

    Apreciază

  • 89. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 22:43

    @81,83, 84
    Mi-ați stricat planurile și somnul.
    Memoria iertătoare sau ocupată… de Alzheimer ne-a adus în stadiul actual, după metoda vremurilor cu vechituri 3R (reciclare, refolosire, recondiționare) și imaginea omul spoit ca nou după vorbă, după port, în același sport. Cum este posibil să ni se pară – după 20 de ani – unii mai valoroși acum, doar după schimbarea denumirii echipei de joacă? L-ați remarcat pe Cristian Diacomescu în vremurile PSD-ului de altădată ca o excepție capabilă să schimbe regula sau pe care să v-o doriți în echipa preferată? Nu vă amintiți nimic despre el, ce v-ar lua gândul de la opțiunea asta miraculoasă după 3 ani de la placarea din PSD? Și dacă ar fi câștigat președinția PSD, adică ar fi simțit că poate să-i învingă pe Ponta și Geoană, n-ar mai fi aruncat prosopul și nu s-ar mai fi lepădat de PSD, acum l-am fi considerat valoare politică de invidiat și votat?

    Apreciază

  • 90. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 22:48

    Scuzat să-mi fie gustul, dar nu mă impresionează criteriile piratului de a-și alege consilierii.

    Apreciază

  • 91. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 22:59

    Cristian Diaconescu a fost mai parșiv și mai periculos decât Sanda Stănoiu, după ce i-a preluat mandatul la ministerul justiției. L-a expulzat pe Paul Florea de la președinția Curții Supreme de Justiție, după un joc mizerabil de culise cu membrii CSM, pe motiv de pensionare forțată.
    PSD-eaua nu a mai folosit aceeași unitate de măsură și limita de vârstă când a venit rândul pensionării lui Nicolae Popa din aceeași funcție: l-au prelungit ca pe un elastic până la limita de rupere.

    Apreciază

  • 92. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 23:05

    N-ați auzit de aventurile lui soldate cu scandaluri, presiuni și amenințări asupra duduilor care îndrăznesc să-i refuze continuarea relației?

    Apreciază

  • 93. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 23:10

    Îi recunosc artificiile tromboniste și inflexiunile vocii prefăcute dintr-un șir… ca la identificarea hoților. 🙂

    Apreciază

  • 94. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 23:14

    Crengulin, ni hao 🙂 ! Uitasem că tu esti un cunoscător al locurilor si obiceiurilor, inclusiv culinare!

    Buldogul tocmai a sărit la gâtul unor fosti pedelisti (a mai făcut de-astea, probabil simte chemarea vreunui strămoş lup din noaptea păgânismului dacic de dinainte de Sf. Andrei)

    Apreciază

  • 95. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 23:19

    Theo a remarcat avantajul de a -ţi sti adversarii din interior… 🙂

    Bsk, fra’, nu sări asa, că încă nu l-am propus 😆

    Apreciază

  • 96. Maria  |  30 noiembrie 2013 la 23:22

    Hehe, #93, eu am auzit, mister BI. Şi nu-s poveşti de adormit copiii. 🙂 Cu madam Şincai cum mai stau lucrurile, hm?

    Apreciază

  • 97. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 23:22

    Mi-amintesc de toate astea, observaţii pe care le-am făcut si eu, le am si consemnat în niste postări satirice. Dar mai stiu că ani de zile nu l-am agreat nici pe Băse- el fiind o dovadă ( o recunoaste si singur) că orice om se poate schimba, poate evolua si poate demonstra chestia asta când e cu adevărat nevoie. Poate de-aia Băse îşi alege oamenii si după criterii, ca să zic asa, mai neconvenţionale. Mai ales de când a dat-o-n bară cu unii curaţi ca luaţi din poala mamei lor 😆

    Apreciază

  • 98. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 23:27

    Nu sar, dragă Nora. Așa-s eu cu gușa la căpușă.
    Așteptați-mă un pic să mă schimb și eu, să vedeți ce băiat gigea mă fac, de-o să mă cereți… de nevastă! 🙂

    Apreciază

  • 99. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 23:29

    Maria, pe chestiunea respectivă, cred, l-au prins atunci pesedistii la înghesuială iar din reacţia lui se putea deduce că ar fi vrut să-l şantajeze.

    Apreciază

  • 100. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 23:30

    Bsk, ei atunci o să dorm linistită 😆 (desi chestiile alea operate la justiţie- pe care le uitasem- chiar că sunt greu de trecut cu vederea… :roll:)

    Apreciază

  • 101. Maria  |  30 noiembrie 2013 la 23:35

    Nora, nu din zona psd-ului plecase informaţia. Cel puţin nu spre mine. 🙂 Nu-i ficţiune, fost-a şi ceva acţiune pe acolo.

    Apreciază

  • 102. Bască ilie  |  30 noiembrie 2013 la 23:36

    Nici mie nu mi-a plăcut Băsescu până să devină președinte.
    Prima lui măsură promisă a fost cota unică de impozitare. A inistat să fie legiferată înainte de Anul Nou 2005, apoi, încet-încet a început să confirme și să mă determine să-i rețin faptele în locul vorbelor.
    Dormi liniștită, Nora! 🙂
    Somn ușor, Maria! 🙂

    Apreciază

  • 103. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 23:40

    Maria, nu, satira mea nu era ficţională pe fond ci doar ca formă. Iar scandalul, mi-amintesc, a încântat destui jurnalişti anti-pesede la vremea respectivă. Pesedistii au vrut, probabil doar să-l gestioneze în stilul lor şantajist clasic.

    Apreciază

  • 104. noradamian  |  30 noiembrie 2013 la 23:42

    Bsk, cam asa! De-ndată ce am văzut că pune vorbele-n practică cu folos, l-am reconsiderat.

    Apreciază

  • 105. Maria  |  30 noiembrie 2013 la 23:48

    Nora, 104, chiar nu-mi amintesc ce mai brodau pesediştii atunci. Ţin minte doar modul brutal în care l-au dat la o parte de la candidatura pentru preşedinţie şi reacţia lui defensivă. A, şi-mi mai mintesc doar propria-mi reacţie când am aflat de amantlâcul cu Şincai. Mi-am pus mâinile în cap, întrebând cu voce tare pe cei din jur: ,,Dumnezeule, cum de a urcat-o tocmai pe urâta asta în pat?”
    Gata, am încheiat subiectul. 🙂

    Apreciază

  • 106. Maria  |  30 noiembrie 2013 la 23:49

    Mister BI, 103, mulţumesc frumos, dar nu mă culc. 🙂

    Apreciază

  • 107. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 00:07

    CD a plecat din PSD fiindcă chiar era implicat în aranjamente de-ale sistemului judiciar, pe filiere închegate de pe vremurile ministeriatelor la justiție și MAE, greu de zis șantajabil, oricum vulnerabil; și-a luat jucăriile și a plecat mizând că Geoană nu are interes să-i deconspire faptele de vitejie, din motive de culise reciproc avantajoase. CD a fost urmărit pesedește, nu fiindcă ar fi avut conștiința imaculată, ci din cauza puterii lui de influență. În plan politic deține performanța de a fi fost întrecut și de Blaga în lupta pentru Primăria Capitalei. A fost un traseist de carieră, abil, însă cu perspectivele blocate pentru 2012, de asta și-a asigurat din vreme un locșor călduț la Cotroceni, înainte de alegerile parlamentare.

    Apreciază

  • 108. noradamian  |  1 decembrie 2013 la 00:09

    Cred că persoanele (foarte puţine la număr) care pot schimba o societate sunt acelea pentru care e esenţial să reusească să-şi pună de acord vorbele cu faptele, în sensul bun (principiu formativ în educaţie si crestin la temelie)

    Ei, acum cu excepţia noastră, Maria, cred că lumea s-a culcat. 🙂

    Pe mâine… 🙂

    Apreciază

  • 109. noradamian  |  1 decembrie 2013 la 00:14

    Bsk, hei, ţi-a sărit somnul, io-s de vină! 🙂 Multzam, informaţii corecte ( care, să fim obiectivi, nu-l pun într-o lumină favorabilă nici pe Băse ca selecţioner) -de reţinut si de observat ce se va-ntâmpla mai departe.

    Deci să zicem încă odată

    Noapte bună!

    🙂

    Apreciază

  • 110. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 00:21

    Vă spun un principiu de-al meu, secret 🙂 :
    nu dau nici doi bani pe judecătorii scăpătați în politică.
    Chemarea lor în politică, prin lepădare de satana de sub robă, are cel mult valoare operativă, ca dezlegarea de mediocritate de tepa procurorului Ponta, nicidecum vreo față nobilă dedicată profesiei pentru care s-a format. S-a deformat… din calcule legate de menirea lui ratată.

    Apreciază

  • 111. Mih  |  1 decembrie 2013 la 00:23

    Eu cred ca Basescu are istetimea si curajul sa nu lupte doar „curat”, cand are adversarii-fiare-talhari pe care ii are. CD ar putea face parte din …”arsenalul” mai putin ortodox, dar necesar, zic si eu 🙄
    [insomnia, maica si mustrarile de constiinta pt ciorba neglijata nu-mi dau pace 😀 ]

    Apreciază

  • 112. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 00:24

    Nora,
    Maria m-a indus în păcăleală. A zis că nu se culcă și m-am gândit să-i țin de urât până îmi pică fisa singurătății. 🙂
    Gata, somn ușor, oriunde v-ați preface adormite! 🙂

    Apreciază

  • 113. Maria  |  1 decembrie 2013 la 00:36

    Nora, mister BI, chiar nu mă interesează deloc persoana CD. Atâta doar: nu vreau să-l văd candidat din partea dreptei… aceea care-o mai fi ea acum. Nici pe MRU nu-l vreau. Nu-l pot ierta pentru greşelile săvârşite. Să facă bine dreapta şi să-şi caute cât mai repede un candidat redutabil. Altfel ne abandonează pentru cine ştie câţi ani în braţele stângii.

    Nora, 109, sunt cu totul de acord. 🙂 Ar fi bine să priceapă acest lucru şi cine trebuie. Nu pot căutate valorile numai în sfera politicului. Aceasta a fost eroarea ultimilor ani. Oameni extrem de valoroşi au fost îmbrânciţi în planul secund al vieţii publice pentru a face loc unor mediocrităţi politice (totuşi, nu generalizez), iar consecinţele se văd acum. Nu mă mai priveşte defel politicul, decât din perspectiva cetăţeanului ce-şi exercită drepturile civice.

    Cred că deja sunteţi toţi în lumea viselor. 🙂
    Somn uşor!

    Apreciază

  • 114. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 00:40

    Numai una explicativă și-am plecat la culcuș.
    Un bărbat demn nu coboară la nivelul umilitor de a-și constrânge amanta să-i suporte neputința și isteriile în formă continuată.

    Apreciază

  • 115. Maria  |  1 decembrie 2013 la 00:40

    Mister BI, păi uite ce serioasă e Maria. 🙂 Trează şi consecventă, aşa cum s-a declarat.
    Citit tot ce-ai scris mai sus.
    Scris comentariu de 14 rânduri.
    Eeei? 🙂

    Apreciază

  • 116. Maria  |  1 decembrie 2013 la 00:42

    Mister BI, 115, dar nevasta unde se poziţionează pe toată tabla asta de şah extraconjugalo-jurnalistic-politic. Sau e vorba de altă amantă a domnului? Nu-mi spui şi mie?! 😀

    Apreciază

  • 117. Maria  |  1 decembrie 2013 la 00:46

    ,,neputinţa şi isteriile în formă continuată”
    …Trebuie căutat urgent un alt candidat…

    Noapte bună!

    Las’ că aflu eu despre ce amantă e vorba.

    Apreciază

  • 118. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 00:53

    Nevasta a fost poziționată jalnic: bolnavă din motive jenante de menționat aici. Am vrut să scriu ceva și am renunțat.
    Îți recomand linkul cu precizări despre șantajistul turnător Cristian Diaconescu.
    Somn ușor! 🙂
    *
    http://www.enational.ro/old/1274287516-amanta-liderului-unpr-rupe-t-cerea-cristian-diaconescu-i-antajeaz-i-i-toarn-colaboratorii-la-parchet-13673.html/

    Apreciază

  • 119. Maria  |  1 decembrie 2013 la 01:24

    Am citit. 🙂 Sexgate în toată regula. Mă întreb: nu a apărut pe nicăieri niciun drept la replică al distinsului fost?! Aici e doar opinia uneia dintre amantele sale. Dacă te iei după spusele ei, e însăşi Maica Tereza, la fel ca-n telenovelele mexicane. Iar soţia, biata de ea, e personajul negativ. Uh!
    Mi-am dat totuşi seama de un lucru. Am intrat deja în ultimul an dinaintea prezidenţialelor. Părerea mea e că toţi candidaţii ar trebui să-şi păzească bine spatele de acum, de ieri şi dintotdeauna. 😀 Vor urma probabil cele mai interesante dezvăluiri despre vieţile lor amoroase, mai ales când în încrengături sunt prinse jurnaliste şi purtătoare de cuvânt politic. 😀 Se ştie că majoritatea sunt împinse-n patul domnilor politicieni. Aşteptăm cu viu interes.

    Apreciază

  • 120. Maria  |  1 decembrie 2013 la 01:27

    Bill Clinton reloaded!

    Apreciază

  • 121. Maria  |  1 decembrie 2013 la 01:27

    Somn uşooooor! 🙂

    Apreciază

  • 122. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 01:34

    Mi-am amintit de un coleg din vremurile mai tinerele. Părea îndrăgostit de o doamnă, își scriau, și a apelat la mine să-l ajut în compunerea scrisorilor de amor. Tipul avea o idee fixă: să-i spună cât mai direct posibil că vrea să se culce cu ea. Eu am încercat să-l descurajez din prima: că nu-i adecvată o asemenea bazaconie, nu-i politicos, lasă o impesie de bădăran, prea își deconspiră caracterul cam josnic. El, nimic. Trebuie să-i spună și pace. Eu mi-am declinat competența în condițiile astea, l-am lăsat baltă și nu am mai discutat cu el pe tema asta.
    După vreo lună, a ținut morțiș să mi se destăinuie: s-a întîlnit cu duduia de câteva ori, au discutat, a îndrăznit să-i spună verde-n față că soția lui era bolnavă de nu știu ce și nu s-a mai atins de ea vreo jumătate de an, fierbe, urlă, tipul nu era prea întreg la minte, dar a primit un răspuns surprinzător: doamna l-a lămurit că nu-i disponibilă în maniera propusă fiindcă ar avea un fibrom.
    Tipul a rămas interzis și de asta venise din nou la mine să mă întrebe ce părere am, cum să procedeze, de parcă eu aș fi fost specialist în asemenea boli de cap. 🙂
    I-am spus ce idee n-am și am ieșit împreună din biroul meu să fumam o cafea pe holul special amenajat. După un timp mi-a mai spus un detaliu. Când a discutat cu doamna respectivă despre acel impediment, tipul a întrebat-o direct:
    -Da’ ce-i fibromul ăsta, o bombă. 🙂
    N-am să uit niciodată cum m-a pufnit râsul, am scăpat ceașca de cafea din mână, am făcut-o cioburi, mi-am stropit pantalonii, și nu puteam să mai scot niciun cuvânt. Încercam, dar râsul mă blocase complet.

    Apreciază

  • 123. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 01:47

    Tipul îmi fusese coleg de școală generală și lucra peste drum de clădirea în care aveam biroul. Cel mai tare m-a făcut să râd cum mă privea serios, nedumerit de râsul meu. 🙂

    Apreciază

  • 124. Maria  |  1 decembrie 2013 la 01:50

    Mister BI, ai procedat în cel mai corect mod: ţi-ai declinat competenţa. Aşa-i frumos în relaţiile cu prietenii şi colegii. Nu-i bine să-i încurajăm de-a dreptul, nici să le dăm idei strâmbe. În fond, era o chestiune strict între două persoane, nici nu mai trebuia să te implice în toată acea dilemă privind atitudinea, limbajul, reacţia în situaţia tensionată, gesturile etc. 🙂
    Am o singură curiozitate: până la urmă doamna i-a răspuns la întrebare?! 🙂

    Grozavă istorisirea. De mult n-am mai râs aşa frumos. Cred că de vreo săptămână. 🙂 Ai un adevărat talent scriitoricesc.

    Apreciază

  • 125. Maria  |  1 decembrie 2013 la 01:54

    #124 Deci n-a aflat! :)) Nu pot să cred! Dar dicţionare explicative nu existau pe vremea aceea?! Hm? Îmi amintesc, din copilărie, că ai mei aveau în bibliotecă o frumoasă carte cu coperţi roşii (păi cum altfel?) despre medicina casei. Sau cam aşa ceva. Deci materiale instructiv-educative trebuie să fi fost la îndemâna oricui. 🙂

    Apreciază

  • 126. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 01:59

    I-a răspuns, însă nu l-a lămurit suficient și mai ales nu i-a scos din cap bănuiala c-ar fi doar un pretext. Am înțeles abia după ce-am reușit să articulez primele cuvinte. 🙂

    Apreciază

  • 127. Maria  |  1 decembrie 2013 la 02:02

    Privind din perspectiva doamnei, şi eu m-am gândit din prima că e doar un pretext. Vorba ceea: ce-are mândra cu… prefectura? 🙂

    Apreciază

  • 128. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 02:08

    Lq prima întâlnire, intenția mea de câteva minute a fost să-l ajut cumva, fiindcă l-am suspectat (greșit) c-ar gândi ca un om normal.
    Somn normal și liniștit! 🙂

    Apreciază

  • 129. Maria  |  1 decembrie 2013 la 02:25

    Mister BI, nu cred că un bărbat cu adevărat îndrăgostit mai gândeşte ca un om normal. 🙂 Nici din prima, nici din a doua. Un indicator mai bun, eu… nu cunosc.

    Cine doarme aici?! 🙂

    Apreciază

  • 130. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 02:35

    Am zis de la început „părea îndrăgostit”; nu era și nu știa cum se prezintă arătarea. 🙂

    Apreciază

  • 131. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 02:48

    Sper să nu se aștepte nimeni să mă prefac azi – entuziast – în haine de sărbătoare.

    Apreciază

  • 132. Maria  |  1 decembrie 2013 la 02:51

    Am înţeles. Era doar anormal, nu şi îndrăgostit. 🙂
    Păi mister BI, eu nu înţeleg ceva şi ideea mi-a venit în minte acum, noaptea, în timp ce plimbam hârtiile prin casă. Deci îşi scriau. Se cunoşteau personal, fiindcă s-au întâlnit de câteva ori, iar el i-a făcut confesiuni despre soţia sa. Tu, ca bărbat, înţelegi gestul doamnei?! Îi răspunde la scrisori, acceptă să se întâlnească cu el de mai multe ori şi, când vine vorba, spune pas. Ce-mi scapă?!

    Apreciază

  • 133. Maria  |  1 decembrie 2013 la 02:53

    #132 Nici eu. La mine pe FB au luat-o deja toţi razna: cover, profil etc. Cred că azi nici nu mai intru acolo.

    Apreciază

  • 134. Maria  |  1 decembrie 2013 la 03:06

    Prefer să-mi exprim ceea ce simt în această zi de 1 Decembrie în cel mai firesc mod cu putinţă. Natural, discret şi sincer.

    Apreciază

  • 135. Creanga  |  1 decembrie 2013 la 03:15

    La multi ani romani!
    Un domn cu doar un neuron, da peste-o doamna cu fibrom, dragostea nu s-a consumat, ca poate ar fi explodat.

    Apreciază

  • 136. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 03:18

    Îți scapă urmarea. N-am considerat-o relevantă.
    A fost un pretext, recunoscut ulterior, cu ușoare urme de adevăr și în jur de 6 luni de împliniri relative, urmate de deconspirare, dispute cu soția mai sănătoasă decât el și atât de hotărâtă să curme aventura, încât i-a lecuit pe amândoi; duduia s-a conformat rapid, iar el a rămas un pic decepționat de această viteză de reacție.
    Povestea s-a fâsâit parcă înainte de a începe ca lumea. Scrisorile au apărut din nevoia de comunicare un timp mai îndelungat decât le permitea același loc de muncă.

    Apreciază

  • 137. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 03:18

    Apreciază

  • 138. Maria  |  1 decembrie 2013 la 10:24

    ‘Neaţa!

    137: Urmarea e că aventura a fost cu final neinteresant. 🙂

    Să vă bucuraţi de ziua aceasta!

    Apreciază

  • 139. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 11:46

    Saluttare!
    139 : Urmarea neplanificată de mine a fost cum mi-ai stors povestiara ca pe o lămâie și ai obținut finalul neinteresant; e normal să nu-ți placă amarul de lămâie. 🙂
    Maria, nu-i normal și te rog frumos să nu mă mai mister-ești. 🙂
    Prea mult mister dăunează grav sincerității. 🙂
    Să se bucure fiecare cum crede de cuviință.
    Eu țopăi de dimineață de bucurie și alergă ai mei după mine să mă liniștească: ori iau micul dejun, ori cheamă salvarea, ori să mă duc în Grădina Norei. 🙂

    Apreciază

  • 140. noradamian  |  1 decembrie 2013 la 11:53

    Ha, ha! (scuze pentru această intrare complet neprotocolară)Ce istorie! Exact la aspectul ăsta meditam: dacă gazetari seriosi au scris cu încrâncenare tone de texte despre presupusa relaţie a piratului cu blonda, iar alţii, la fel de seriosi, au descoperit chestii grave de acelasi fel în viaţa M. Macovei, e de asteptat, ca-n perspectiva alegerilor, vieţile particulare ale nefericiţilor candidaţi să fie răscolite mai ceva decât munţii Rosiei Montana. Mană drăcească pentru presari… 🙄

    Apreciază

  • 141. noradamian  |  1 decembrie 2013 la 11:59

    La mulţi ani! Să ne bucurăm de o duminică cu soare incredibil de primăvăratecă! 🙂

    Apreciază

  • 142. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 12:01

    Ha, ha!
    Sper să nu mă suspectezi de presar acoperit și cu startul deja luat în campanie de denigrare a supercandidatului CD ?
    Din RM-ul susținut de Ilici, eu am asociat roșia cu ciuma și bătrâna codoașă cu eterna leproasă. 🙂

    Apreciază

  • 143. noradamian  |  1 decembrie 2013 la 12:06

    A, nu, Bsk :)! Aici e o discuţie despre toate părţile care vor mânca o pâine din asemenea „aur”. Noi nu poftim 🙂

    Apreciază

  • 144. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 12:08

    Aurul vechi n-are iz de năutate. 🙂 🙂 🙂

    Apreciază

  • 145. noradamian  |  1 decembrie 2013 la 12:10

    Şi fiindcă-i Ziua Naţională, uite o opinie care e si a mea (si nu numai) 🙂

    M.D.: „Cât timp punctul de atracție al paradei stradale de ziua națională va fi tehnica militară eu n-am ce să caut acolo. Imaginea vreunui tun hurducat în urlet de fanfară nu-mi trezește niciun fel de sentiment de care să fiu mândru. Aștept ziua când parada de ziua națională o s-o facă familiile, și în primul rând copiii, cum e la Oslo pe 17 mai”.

    Apreciază

  • 146. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 12:13

    Am vrut să zic: noutatea năcucitoare se numește năutate. 🙂

    Apreciază

  • 147. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 12:14

    năucitoare. Ptiu, drace! Și azi?

    Apreciază

  • 148. noradamian  |  1 decembrie 2013 la 12:15

    Bsk, da! Nu-s năutăţi decât ( parţial!) pentru unii ca mine. În general vorbind, asta e o cutie a Pandorei: odată deschisă, peisajul politic devine o serpărie…

    Apreciază

  • 149. noradamian  |  1 decembrie 2013 la 12:20

    Singurul aspect de apreciat la paradă e participarea în premieră a preşedintelui moldovean. Şi, desigur, ziua incredibil de frumoasă.

    Parada a costat un milion de euro.

    Apreciază

  • 150. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 12:22

    După ce-am scris năcucitoare, m-a dus gândul la Dora, deține dreptul de autor cu un cuvânt la fel modificat, legat de felicitări, parcă. Am vrut să scriu: presimt că apare Dora.
    M-a, dus un pic pe la copac și dau de Dora.
    Acuma nu mai are farmec presentimentul meu, dar are Dora. 🙂

    Apreciază

  • 151. Maria  |  1 decembrie 2013 la 12:25

    #139
    Mis…, domnul Bască ilie, azi de dimineaţă am rămas cu gustul de lămâie din pricină că mi s-a părut că te-ai grăbit cu finalul. Acela nu e relevant!! Pe mine mă preocupau motivaţiile doamnei cu pretextul. De ce domnule, de ce?! Că dacă nu era indecisă şi ştia la momentul potrivit ce să ia de la viaţă, nevasta degeaba-şi mai revendica consortul înapoi. 🙂 Brainstorming!
    Oricum, pentru mine tot un mister-eşti.

    Apreciază

  • 152. Maria  |  1 decembrie 2013 la 12:25

    Bineînţeles că am răspuns la #140, nu la 139…

    Apreciază

  • 153. Maria  |  1 decembrie 2013 la 12:28

    Nora, 141, servus! 🙂
    Dacă suntem gând la gând, înseamnă că aşa va fi. Aştept să se dea în mod oficial ordinul: ,,Presari, vă ordon, treceţi prin dormitoare şi birouri!” Şi atunci să te ţii la scormonit…

    Apreciază

  • 154. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 12:34

    @152
    Păi, da, Maria.
    N-am avut de gând să povestesc finalul nerelevant; am fost obligat de nedumeririle tale (justificate, de altfel) și mai ales nu-mi convine deloc să las loc de confuzie între sinceritatea mea și motive de suspiciune… de la mister, la dat idei imaginare. 🙂

    Apreciază

  • 155. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 12:43

    Maria
    Domnie și misterie: aceeași Mărie, cu altă pălărie. 🙂

    Apreciază

  • 156. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 12:57

    Aproape toate reperele și problemele mele sunt de imagine.
    Până și cifrele reprezintă pentru mine căte o imagine, de persoane nu mai vorbesc. Asociez aproape orice cu imaginea legată, de regulă, de căte un eveniment semnificativ.
    De exemplu, de căte ori scriu cuvântul „degeaba”, îmi amintesc automat de un fost coleg de serviciu, mult mai în vârstă decât mine, pe vremea când eram un stagiar amărât, dornic să-mi rezolv cât mai temeinic temele. El îmi trasnmitea alte idei trăsnite:
    – Decât să muncesc degeaba, mai bine stau degeaba. 🙂
    Normal, am asimilat repejor sfatul bătrânului. 🙂

    Apreciază

  • 157. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 13:23

    Un prieten din Canada îmi trimite sistematic tot felul de lucrături de la lume adunate. Un pic mai înainte am găsit două povestioare despre diferența dintre rezolvarea unei probleme și găsirea soluției optime:
    *
    Cand NASA a inceput sa trimita oameni in spatiu au descoperit ca in spatiu stilourile nu functioneaza la gravitate zero. Din cauza lipsei
    gravitatiei, cerneala pur si simplu nu curgea prin penita. Ca sa rezolve problema asta au cheltuit 12 milioane $ in 10 ani de zile. La sfarsit au reusit sa inventeze un stilou care functiona la gravitate zero, puteai sa scrii pe tavan, in apa, practic, pe orice substanta si in orice mediu, chiar si la temperaturi sub 300 grade Celsius.
    Ce au facut rusii? …Au folosit un creion.

    Apreciază

  • 158. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 13:24

    Unul din cazurile celebre in Japonia a fost cazul cutiei de sapun goale. Una din marile companii de cosmetice din Japonia a primit o
    plangere de la un client ca a cumparat un sapun, dar cutia era goala.
    Imediat managementul companiei a izolat problema la nivelul liniei de asamblare care transporta toate sapunurile sa fie impachetate. Problema era ca dintr-un motiv necunoscut una din cutii trecuse de linia de asamblare goala. Cum sa rezolve aceasta problema?
    Managementul a insarcinat o echipa de ingineri cu rezolvarea problemei.. Acestia au inventat o masinarie care scana cu raze X fiecare cutie care trecea prin linia de asamblare. Trebuia sa lucreze doi oameni la aceasta masinarie si ca rezultat se obtineau imagini de inalta calitate a interiorului cutiei. Au cheltuit o multime de bani pe utilajul asta.

    In acelasi timp, o companie concurenta, mai mica, s-a confruntat cu aceeasi problema. Un functionar de la registratura a venit rapid cu o idee care a fost si pusa in practica. In loc de a inventa o masinarie complicata care sa scaneze cu raze X, au cumparat un ventilator puternic si l-au montat paralel cu linia de asamblare. De fiecare data cand o cutie goala trecea prin dreptul lui, curentul de aer o arunca pur si simplu de acolo.

    Apreciază

  • 159. Maria  |  1 decembrie 2013 la 13:26

    #155: Nu mi-ai dat nicio idee imaginară. Pe bune. 🙂 Pentru mine ţi-ai păstrat rolul de narator-martor al unei experienţe delicate şi amuzante totodată, pentru a cărei relatare îţi mulţumesc. Nu ştiu ce impresie şi-or fi făcut ceilalţi naratari, dar nu importă.

    #156: Nu m-am prins. 🙂 Jur cu mâna la care caschetă vrei.

    Apreciază

  • 160. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 13:31

    Maria 160 🙂
    Ai fost o doamnă înțelegătoare, nu mi-ai mai spus mister și îți mulțumesc.
    În schimb, mi-ai zis la 152: domnul Bască ilie.
    Și cu asta ce-am făcut? 🙂

    Apreciază

  • 161. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 13:32

    M-am cazat la hotelul asta de cinci stele, lux ce mai…..Va spun, prosoapele erau atat de groase ca abia am reusit sa inchid valiza!!
    *
    – Care sunt cele trei cuvinte, folosite cel mai des in lume?
    – I love you?
    – Nu,”Made in China „!
    *
    Pentru unii umorul este ca si o limba straina: fara subtitrare nu inteleg nimic!
    *
    Sotia i-a marturisit sotului ca l-a inselat cand el a fost la pescuit. Si el a disparut. Nu l-a vazut o saptamana. Apoi a inceput abia-abia sa-l vada cu ochiul drept!
    *
    Cea mai distrugatoare explozie este explozia de entuziasm la un prost.
    *
    – Care este diferenta dintre o femeie si o greseala?
    – Cand gasesti greseala, problemele dispar. Cand gasesti o femeie, problemele incep sa apara! 🙂

    Apreciază

  • 162. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 13:36

    Sotul si sotia se uitau atent in Fantana Dorintelor…Deodata sotia aluneca si cade in fantana…El se da inapoi inmarmurit si exclama: Nu pot sa cred ca functioneaza!
    *
    Daca toti barbatii sunt la fel, de ce femeile aleg?
    *
    Oamenii au fost creati ca sa fie iubiti, iar obiectele ca sa fie folosite.
    Motivul pentru care este acum haos in toata lumea este pentru ca obiectele sunt iubite, iar oamenii sunt folositi.
    *
    La cat de mult ne place scoala, vom ajunge in situatia in care un barbat va cuceri o femeie doar cu un singur mesaj pe Facebook scris CORECT!
    *
    Asculta, esti baiat mare deja, ai 25 de ani. E timpul ca toate deciziile importante sa le ia prietena ta, nu mama!
    *
    Telefoanele sunt tot mai subtiri si mai destepte pe cand oamenii invers!
    *
    Psihologul este un tip care-ti ia o gramada de bani ca sa-ti puna toate intrebarile pe care sotia ti le pune gratis!
    *
    Bulă, ce era, mă, taică-tău?
    – Era tuberculos.
    – Nu, mă, vreau sa zic ce facea?
    – Tusea.
    – Mă da prost mai esti, n-ai inteles nimic. Doar nu trăia din asta!
    – Normal ! Din asta a murit.

    Apreciază

  • 163. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 13:44

    Doi șoferi ucraineni sunt opriți la vamă:
    – Ce transportați?
    – Calculatoare de buzunar!
    Controlează vameșii camionul și găsesc pistoale, mitraliere, grenade, etc.
    – Astea sunt calculatoare??
    – Păi noi în Ucraina așa ne facem socotelile!
    *
    Nu toata lumea uraste tiganii.
    O serie de insecte, cum ar fi: mustele, paduchii si plosnitele, ii gasesc chiar foarte atragatori !
    *
    Oftalmologul catre pacient:
    – Citeste aceste litere!
    – Nu pot.
    – Dragul meu, esti miop!
    – Sa-mi bag piciorul! N-a fost destul ca-s analfabet, acuma mai sunt si miop!
    *
    La o scoala de calugarite, acestora li se tine o prelegere despre desertaciunea desfrânarii:
    – Deci, dragi fete, înainte de a calca strâmb, trebuie sa va puneti întrebarea: „Merita o ora de placere pentru o viata plina de rusine?”
    O fata din fundul clasei ridica mâna si întreaba:
    – Puteti sa-mi spuneti si mie cum ati facut sa dureze o ora?
    *
    Ora de religie în scoala. Profesoara:
    – Si copii amintiti-va permanent: cei care vor învata pentru note de 9 si 10 vor nimeri în rai, cei care vor învata pentru 4 si 5 vor nimeri în iad, …întelegeti ?
    Bula:
    -Doamna profesoara, sa înteleg ca nimeni nu va termina scoala asta viu?!

    Apreciază

  • 164. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 13:53

    https://noradamian.wordpress.com/2009/09/20/si-cu-asta-ce-am-facut/

    Apreciază

  • 165. Maria  |  1 decembrie 2013 la 14:32

    #161&165:
    Şi cu asta s-a făcut că am făcut… haz de necaz. Mulţumesc pentru link! Nu ştiam postarea şi, evident, nici comentariile nu-mi erau cunoscute.
    Uite ca să-ţi demonstrez cât de bună, drăguţă şi înţelegătoare sunt, lasă scris aici cum doreşti să mă adresez. Şi mă conformez întocmai. 🙂

    P.S. Nu-s de-acord cu aserţiunea despre FB de la 163!! Gramatica, punctuaţia, regulile exprimării corecte sunt sfinte! Punct.

    Apreciază

  • 166. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 14:39

    Bă, Bre, Bsk, B, Bas, Basc, Bască, Bascule, Basculantu… 🙂

    Apreciază

  • 167. theo  |  1 decembrie 2013 la 14:42

    BUNÄ;
    SÄ DEA DOMNUL CA ROMANIA SÄ’ FIE IUBITÄ
    SI RESPECTATÄ CUM ESTE GRÄDINA NOREI:
    SÄ SCOATETZI BURUIENILE DIN EA SI SÄ SÄDITZI
    NU MÄ UITA;

    Apreciază

  • 168. theo  |  1 decembrie 2013 la 14:44

    vä rog sä mä iertatzi, pt. toate greselile gramaticale,
    am uitat mult in 40 de ani, s-au schimbat multe. dar

    „vä iubesc la fel de mult”

    Apreciază

  • 169. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 14:46

    Bașca, Bășcă, Băscuță, Băscoi, Băsculoi, Bășcălie, ilie, iluță, ilioi, ioi!

    Apreciază

  • 170. noradamian  |  1 decembrie 2013 la 14:51

    postare nouă

    Apreciază

  • 171. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 14:53

    Să fii sănătoasă, Theo! Mulți ani și buni pentru tine și familia ta!
    De unde greșeli de scriere? Farmecul lor mă impresionează plăcut și îmi duce gândul la ce simți pentru țara asta de mult îndepărtată doar la propriu.
    Ce greșeală? Cui nu-i convine, s-o șteargă! 🙂

    Apreciază

  • 172. Maria  |  1 decembrie 2013 la 15:02

    Doamna Theo, şi noi vă iubim! 🙂

    Povestea cu greşelile era mai ales pentru ochii domnilor care-o dau cotită uneori prin arătura cratimelor şi a virgulelor. 🙂

    Apreciază

  • 173. Maria  |  1 decembrie 2013 la 15:06

    #167&170: Bă şi Bre nu există în vocabularul meu, Bsk îţi spune toată lumea, Basculantu (ioi!) nu poci ca să-ţi spui. Mă mai gândesc la diminutive.

    #172: M-ă bucur tar-e că te impresionaeză plăcut greşeleli de scriere. Deci ce vroiai să-mi scrii înainte de emoticonul zâmbăreţ?! 🙂

    Apreciază

  • 174. Bască ilie  |  1 decembrie 2013 la 15:18

    @174 Maria
    172 a fost pentru Theo, inclusiv zâmbărețul și ce mai aveam înaintea lui.
    Nu-i bai. Mi s-a întâmplat cu brio să-mi fugă privirea pe unde nu o trimisesem. 🙂

    Apreciază

  • 175. Maria  |  1 decembrie 2013 la 15:39

    #175 Băscuţă
    Nu-i bai. Şi mie mi s-a întâmplat cu brio să nu mă prind câteodată. 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 936.328 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te celorlalți 1.456 de abonați.
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 936.328 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Fluxuri


%d blogeri au apreciat: