Modelul suedez
5 iulie 2014 at 11:30 noradamian 15 comentarii
Stockholm. Cu un asemenea titlu, cam jurnalistic, filmul părea a fi predefinit. Probabil e vorba de acel gen de relaţii în care agresorul/abuzatorul devine- salvator. La aşa ceva mă aşteptam intrând în sală, curioasă să văd pelicula care a câştigat marele premiu Tiff-2014. Filmul, însă, e mai mult de-atât. Povestea curge lent şi destul de banal printr-un joc sinuos al frivolităţii (lui) în contrast cu o enigmatică gravitate (a ei). Câteva elemente stridente de pe parcurs întrerup monotonia, defileul întunecat al acelei nopţi dramatice încheindu-se abrupt, a doua zi, dimineaţa. Nu neapărat şi pentru spectatori, aş spune, dacă se aleg cu o întrebare, măcar. Dincolo de jocul admirabil al actorilor, cred că acest ingredient conferă şi plusul de calitate filmului. Mai târziu, reluând firul poveştii, spectatorul s-ar putea întreba, de pildă, dacă punctul de inflexiune nu e prins în începutul de confesiune al fetei întrerupt de un telefon. S-ar mai putea broda pe ţesătura filmului cu detaliile care, nelegate, aparent, de acţiune şi nedezlegate nici în final, sugerează o suferinţă, ceva care-i dă eroinei forţa să-ntoarcă povestea, în zona tragică. Să schimbe rolurile cu preţul vieţii ei care, pentru ea, părea oricum să nu mai conteze.
Impresionant film, în ciuda unor elemente relativ greu de identificat în viaţa obişnuită oricât ar fi ea de dramatică şi ficţionalizată. Dincolo de asta, subiectul trimite la amploarea relaţiilor de tip abuzator-abuzat în lumea de azi. Un model prolific într-o multitudine de forme şi sensuri, sociale ori de proximitate care tinde să devină obişnuit. Şi o explicaţie, cred, a limitelor unui gen de viaţă histrionic-hedonist, aflat în topul modelelor. Un model sărac, dornic de tandreţe şi incapabil de ea, lipsit de bucurie, de delicateţea gesturilor uitate în alt timp. În absenţa unui orizont, evadarea din acest iluzoriu mod de viaţă nu poate fi decât în unul de acelaşi fel. În extremis, tragic.
Spre deosebire de frământările existenţiale din lumea de mult timp liberă, cele specifice lumii de aici încă n-au depăşit nişte limite marcate de o istorie abuzivă. Neputinţa societăţii se explică, într-o oarecare măsură, prin ataşamentul celor abuzaţi de cei care le fac rău. De aici şi temerea că, rătăcitori printr-un spaţiu devalorizat, oamenii locului nu-şi mai află motivarea de a (se)construi. Asta şi vor ctitorii post- comunismului abuziv aşternând straturi groase de entertainment sordid la temelia regimului. Un elixir garantat pentru redus drastic gânditul, pierdut vremea şi generat dependenţă. Temele care (ne)liniştesc se pierd în valurile de distracţie media, unele cu accente psihopatice. În lumea supremaţiei lui A AVEA, doar în A FI mai găseşti un adăpost liber. Un loc în care nimeni nu poate obliga pe nimeni să intre- ori să rămână
Entry filed under: 7301634, Grădina de Hârtie. Tags: poveste, Stockholm, Tiff-2014.
15 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
noradamian | 5 iulie 2014 la 11:59
ApreciazăApreciază
2.
dorian65 | 5 iulie 2014 la 17:57
Buna ziua!
Subtil si elegant ne spui ca ne complacem in mizeria in care traim si sanse de a iesi din sunt minime.
Asta cam asa este dar sa nu fim optimisti documentati.
ApreciazăApreciază
3.
noradamian | 5 iulie 2014 la 19:00
Ziua bună spre seară! 🙂 Filmul e de văzut, n-o spun eu, o spun profesionisti în materie. E interesant pentru povestea lui, în primul rând. Cât despre întrebările, asocierile pe cale le produce, asta diferă de la un spectator la altul.
În ce priveşte atitudinea unei mari părţi a societăţii noastre atât de obisnuită cu abuzul încât nu poate privi realitatea decât prin ochii abuzatorilor ei- reacţionând în consecinţă- cred că e o maladie care merită să fie tratată si ca subiect separat.
ApreciazăApreciază
4.
noradamian | 5 iulie 2014 la 22:15
Somn usor, tuturor! 🙂
ApreciazăApreciază
5.
ovidiu | 6 iulie 2014 la 01:14
Bună dimineața grădinari 🙂
Azi (ieri) am vorbit cu un angajat al antenei3, știu toți că pe lângă varan va intra și gâdele la răcoare. Ei știu mai multe decât mine 🙂
Eu eram aproape sigur doar de Voiculescu 🙂
ApreciazăApreciază
6.
theo | 6 iulie 2014 la 09:58
bunä,
acest mafiot turnätor, tot sfideazä Justitzia, odatä cu el pe data de 7, au fost invitate si fetele lui la tribunal. au preferat
sä ignore tot si au plecat. chiar in aceias zi, escrocul a spus
-merg avocatzii, dece? ca sä amane din nou.
sper; sä nu le facä jocul:
ApreciazăApreciază
7.
racoltapetru6 | 6 iulie 2014 la 10:12
Aștept să văd și eu filmul. Poate mă inspiră la meditații triste sau dimpotrivă, îmi sugerează o nouă perspectivă a viitorului pe care-l tot așteptăm, dar la care nu prea punem mâna să-l construim.
ApreciazăApreciază
8.
noradamian | 6 iulie 2014 la 11:26
Ziua bună, prieteni! 🙂
Ovidiu, multzam de veste. Păi acolo îi e locul, lângă tartor, să-l slujească 🙂
ApreciazăApreciază
9.
noradamian | 6 iulie 2014 la 11:30
Theo, varanu a ajuns la finiş, mai departe nu mai poate! Toţi care l-au slujit, unii cu exces de zel, de fapt care s-au lăsat abuzaţi ca să fiu în ton cu tema- toţi de care s-a folosit,au ajuns rău sau vor ajunge. Nu-nţeleg cum de ei n-au observat asta.
ApreciazăApreciază
10.
noradamian | 6 iulie 2014 la 11:32
Petru, posibil şi una si alta. Oricum, indiferent nu te lasă 🙂
ApreciazăApreciază
11.
noradamian | 6 iulie 2014 la 21:53
Vise frumoase! 🙂
ApreciazăApreciază
12.
theo | 7 iulie 2014 la 10:18
bunä,
sper ca turnätorul sä fie azi condamnat, nu din räutate,
dar acest minstru ; a fäcut numai räu romaniei:
ApreciazăApreciază
13.
noradamian | 7 iulie 2014 la 13:51
Ziua bună! 🙂 Theo, subscriu! Am înţeles că dosarul Varanului implică şi pe alţii. Şi că include şi afacerile „Crescent.”
ApreciazăApreciază
14.
noradamian | 7 iulie 2014 la 14:02
Camelia Bogdan: „Haideti sa incepem de la Crescent! Din 16 aprilie 1984!”
ApreciazăApreciază
15.
noradamian | 7 iulie 2014 la 15:51
postare nouă!
ApreciazăApreciază