Atavism cultural

15 aprilie 2016 at 16:01 12 comentarii

De-a lungul vremii, destui concetățeni și-au croit destinul în alte părți devenind recunoscuți pentru aportul lor la patrimoniul cultural al lumii. Am auzit nu odată afirmat acest lucru cu un fel de resemnare, parcă denunțând o fatalitate, atribuită axiomatic incapacității unei culturi mici, marginale, ca a noastră de a susține valori de anvergură internațională. La suprafață, așa stau lucrurile. Cauza profundă însă, a acestui „dat”, evitată sau mai puțin recunoscută, vine dintr-o mentalitate cu rădăcini adânci, în care funcționează criteriile de clan (politico ideologice, în forma cea mai dăunătoare) de multă vreme și în orice domeniu.

„Ne pleacă tinerii,  cei mai buni, mai performanți români ridică stacheta altor culturi în care se simt prețuiți și răsplătiți”. Credeți că alegerea lor e doar o chestiune de bani și de statut public? Că doar statul, amărâtul, în sărăcia lui, e vinovat că își lasă copiii să plece unde le-o fi mai bine? Puținii care au încercat să revină animați de dorința de a-și pune la dispoziție cunoștințele și experiența lor, acasă, cu rare excepții, au aflat cu amărăciune că mai bine ar fi primiți undeva prin lumea a treia, decât în una din „prestigioasele” instituții autohtone dominate de clanuri familiale, rețele de interese, de plagiatori și comercianți de doctorate.

Cineva, oricât de performant, care se aventurează într-un mușuroi de ăsta e din capul locului socotit un dușman care le pune în evidență, dacă nu coteriile, cel puțin mediocritatea. Dacă are și tupeul să fie un cercetător apreciat în mediile științifice internaționale, e grav de tot, e clar că analfabetul n-are bacalaureatul. trebuie huiduit!

De fapt, în toate domeniile, clanurile își păzesc cu cerbicie instituțiile-proprietăți „de ai noștri străini”…  Cu cât mai performanți acolo de unde vin, cu atât mai periculoși și mai nedoriți aici. Ce s-a întâmplat la ONB  demonstrează același atavism cultural care funcționează ca o santinelă de cazarmă mai peste tot. În timp, această axiologie denaturată a generat o tribalizare explicabilă doar la o periferie culturală propice corupției și zămislitoare, periodic, de naționalism extremist.

Entry filed under: 7301634, Grădina de Hârtie. Tags: , , , , , , .

Arsenic și vrăjeală veche Mituri din carton presat. de securitate

12 comentarii Add your own

  • 1. ion adrian  |  15 aprilie 2016 la 17:27

    Ai dreptate dar eu necunoscand de fapt intamplarile doream sa aud si cealalta parte intrucat asa este corect dar renunt caci nu e cazul sa intru in viesparul razboaielor din interiorul culturii noastre… Ca doar nu trecu mult si un grup de dizidenti ai Uniunii scriitorilor dornici sa-l mazileasca pe Manolescu au fost dati afara. Daca-i asculti pe unii zici ca au dreptate, daca-i asculti si pe ailalti, la fel. Ca la tribunal cu avocatii si cu un spectator onest dar care nu are dosarul in fata. Singurul care intelege (daca vrea sa faca dreptate si daca este atent) si stie cam cum sta treaba, este judecatorul. 🙂

    PS Pe contributors o discutie interesanta pe cateva fire cu ocazia candidaturii dlui Marian Munteanu. Acolo Marian M nu are prea multi avocati 🙂

    Apreciază

  • 2. noradamian  |  15 aprilie 2016 la 18:17

    Seara bună! Întâmplările de acolo, spre deosebire de alte situații mai puțin descifrabile, mai departe de scenă și de public, au fost bine mediatizate, din toate unghiurile de vedere. Nu-i vorba de a intra în viespar ci de a încerca să înțelegem piedicile de mentalitate care ne reduc șansele de a trece peste bariere culturale.

    Pentru penele, MM nu mai e o soluție. Probabil va găsi însă, sau are deja, un target extrem-naționalist, de genul celor care agrează partidul lui bogdan diaconu. 🙂

    Apreciază

  • 3. noradamian  |  15 aprilie 2016 la 18:25

    În privința evoluției artelor muzicale și a dansului în lume, ne putem face o părere despre distanța uriașă de viziune și mentalitate față de noi, de aici: http://www.europalibera.mobi/a/27677155.html

    Apreciază

  • 4. noradamian  |  15 aprilie 2016 la 18:27

    La teatrul din Berlin sunt angajați și mari dansatori români. Pe unul dintre ei, Dinu Tamazlacaru ( care nu dansează numai acolo) l-am văzut dansând „les bourgeois” în spectacol cu vreo doi ani în urmă

    Apreciază

  • 5. racoltapetru6  |  16 aprilie 2016 la 08:30

    Vedem, aproape zilnic, consecințele unei astfel de mentalități, iar cel mai recent, care cred că te-a și inspirat în abordarea subiectului, este cel din Opera Națională. Trist și deloc onorant.

    Apreciază

  • 6. noradamian  |  16 aprilie 2016 la 12:51

    Asa e Petru! Ce s-a petrecut la Opera Națională mi-a amintit și de alte întâmplări de acest fel, mai puțin spectaculoase, dar la fel de dezonorante și păguboase pentru noi toți.

    Apreciază

  • 7. noradamian  |  16 aprilie 2016 la 17:18

    Manifestarea de xenofobie de la ONB face înconjurul lumii:

    http://slippedisc.com/2016/04/romanian-hardliners-reduce-cojocaru-to-tears/

    Apreciază

  • 8. theo  |  16 aprilie 2016 la 20:49

    da, pleacä tineri si chiar varstnicii, specialisti in IT, doctori, artisti, etc. sunt foarte multzi umilitzi, se saturä. de mai multe ori m-a revoltat nerusinarea si ura ce se värsa asupra lui Boc si Bäsescu cä au inchis spitale. la Realitatea zilnic repetä cretinii. eu personal am vorbit cu foarte multzi medici. clädirile erau däräpänate, pline de igrasie, wc- haznale infecte, toate instalatziile sanitare si electrice defecte murdare, instrumente ruginite, färä medicamente, in saloane umblau gandacii ca peste tot.. nu foloseau nimänui cu adevärat. si despre artisti stiu multe cändva o sä povestesc.

    Apreciază

  • 10. theo  |  17 aprilie 2016 la 15:10

    am väzut un interviul cu Alina Cojocaru, o fatä talentatä, sensibilä si inteligentä.

    Apreciat de 1 persoană

  • 11. clemycali  |  19 aprilie 2016 la 10:13

    Buna dimineata si bun gasit. Ce s-a intamplat la ONB este simptomatic pe marginirea si mediocritatea in care se complace o buna parte a romanilor nostri. Si o mica corectie: Dinu Tamazlacaru, unul din preferatii mei si probabil printre primii 5 balerini ai lumii, este basarabean (roman prin extensie) si a facut liceul de coregrafie in Republica Moldova. Dar asa cum romanca Simona Noja a fost la un moment dat prima balerina la Opera de Stat din Viena, sau cum francezul Manuel Legris este directorul artistic al baletului aceluiasi teatru, si fratele nostru de peste Prut, Dinu, face parte dintre „strainii” care lucreaza ptr o companie care nu are nici o legatura cu tara lui natala. Am dat aceste exemple ptr ca Opera de Stat din Viena are statutul de Teatru National, ptr ca Manuel Legris vorbeste in limba engleza cu membrii corpului de balet, motive ptr care conform fostei glorii a baletului romanesc, Ileana Iliescu, ar trebui dat afara.

    Apreciază

  • 12. noradamian  |  19 aprilie 2016 la 11:01

    Salut, Clemy! binevenit comentariu, mai ales, că (țin s-amintesc acest lucru) fiind cunoscătoare pasionată de această artă, urmărești demult marile evenimente de pe scenele de operă și balet ale lumii și pe cei mai buni, mai apreciați artiști care o reprezintă.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 936.628 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te celorlalți 1.454 de abonați.
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 936.628 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Fluxuri


%d blogeri au apreciat: