Metanoia
14 ianuarie 2018 at 21:21 noradamian 3 comentarii
drum tăios de diamante
luminat de tristeți
urcușul
în penumbra timpului
în lumea înaltă
unde nu-i loc de ambiții
alpine
unde nu încap
sentimente tatuate
cu iluzii
nefericirile prind gust de zahăr ars
în cămara sufletului
și sfinte-s bucuriile
în pauza de timp
când probăm infinitul
Entry filed under: 7301634, Literare. Tags: ambiții, iluzii, zahăr ars.
3 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
racoltapetru6 | 15 ianuarie 2018 la 09:06
Îmi place „când probăm infinitul”!
O zi frumoasă, Nora! 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
2.
noradamian | 15 ianuarie 2018 la 19:27
Multzam, Petru! De fapt n-a prea fost plăcută că n-am avut net, dar pe seară și-a revenit 🙂 O seară plăcută și ție! 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
3.
wildlifeexperience137 | 22 ianuarie 2018 la 14:03
ApreciazăApreciat de 1 persoană