În urmă, în față
16 ianuarie 2018 at 16:25 noradamian 4 comentarii
apele fierb în canion
de pe versanții abrupți
arbori solidari îmi întind
crengile verzi
nu vezi trecut, nici viitor
în hazard
timpul amorțește
am uitat de vâltori
au rămas în urmă, departe
agățate de nori
de câtva timp plutesc ca-n somn
cu câteva frunze strânse-n pumn
nu mai simt curentul care mă duce
poate o fi adormit sub sălcii
o, de-aș putea rămâne veșnic aici
în îmbrățișarea
acestei după amiezi senine
legănată de ape blânde
la orizont văd crescând
o linie subțire albastră
respir adânc
frunzele verzi îmi zvâcnesc în pumn
Nora Damian- Poeme
Revista Cenaclul de la Păltiniș, noiembrie 2017
Entry filed under: 7301634, Literare. Tags: frunze verzi, vâltori, versanți abrupți.
4 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
racoltapetru6 | 17 ianuarie 2018 la 08:28
Aleasă apreciere!
Zi frumoasă de iarnă îți doresc, Nora!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
2.
noradamian | 17 ianuarie 2018 la 11:19
Mulțumesc, Petru! Inspirație și voie bună să ne-aducă 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
3.
wildlifeexperience137 | 17 ianuarie 2018 la 21:44
ApreciazăApreciază
4.
noradamian | 17 ianuarie 2018 la 22:34
Interesting! 🙂
ApreciazăApreciază