Când combați un rău cu alt rău, le amplifici pe amândouă
13 iunie 2020 at 20:23 noradamian 2 comentarii
Prin extinderea mișcărilor anarhice, terorismul urban ia amploare peste ocean și în Europa. Cel puțin două surse ale actualelor mișcări anarhice în extindere, cunoscute nu de azi de ieri, continuă să contamineze lumea cu ură.
1. Anti-FA
Definindu-se inițial ca o mișcare opusă fascismului, Anti-FA i-a preluat treptat metodele devenind la rândul ei tot un fascism asociat stângii radicale. Transformarea, neluată în serios un timp, ține de reintroducerea de către protestatarii anti-fasciști, în societatea post război, a practicilor aplicate de grupările de forță care au contribuit la ascensiunea partidului nazist din Germania anilor ’30 și a partidului lui Mussolini în Italia de după primul război mondial.
Modelul german al acestei organizații a pătruns și în alte state europene, apoi și în SUA, dând tonul luptelor de stradă, vandalismului proprietăților private, demonstrațiilor neautorizate, baricadării&blocării arterelor stradale, atacării forțelor de ordine. În plus, rețelele se ocupă cu evadarea celor arestați solidarizându-se cu deținuții din închisori, cu realizarea de materiale necesare acțiunilor.
Prin recurgerea la acțiuni violente împotriva rasismului, sexismului, homofobiei și islamofobiei, având ca adversari politicieni cu vederi radicale de dreapta, instigând la revoltă salariații defavorizați de politica unor mari companii, Anti-FA a luat amploare odată cu instalarea președintelui Trump în ianuarie 2017. Intervențiile brutale ale statului fiind, de regulă, motivele căutate de activiștii mișcării pentru a declanșa acțiuni anti-sociale și anti-statale, prin distrugere și intimidare ca argumente politice de forță în extindere prin rețelele lor transfrontaliere. Uciderea bestială a lui George Floyd, nu de un oarecare ci de către un reprezentat al unei instituții de forță a statului funcționând în acest caz ca un declanșator al anarhiei.
2. Ku Klux Klan
Apărută în 1865 în statul Tenessee, Ku Klux Klan, temuta rețea a organizațiilor extremiste din sudul SUA e încă activă pe ici pe colo deși a fost desființată de vreo două ori. Ca și la Anti-FA, scopurile inițiale ale organizației erau aparent nobile: „protejarea celor nevinovați și neajutorați” și „ajutorarea celor oprimați”. Organizația se intitula „Klanul invizibil” și considera incceptabil faptul că foștii sclavi dobândiseră drepturi egale cu ei. Ca urmare, membrii Klanului, au ocupat satele și orașele și au ucis în neștire negri, fără a fi pedepsiți. Oficial organizația s-a desființat în 1859, dar grupări locale au continuat să terorizeze populația de culoare, conservând segregaționismul și activându-l în momente prielnice.
În 1915 Klanul s-a reactivat în Georgia, victimele terorii fiind toți cei bănuiți de liberalism. Înainte de a fi sacrificați erau avertizați cu cruci în flăcări. Membrii Klanului își manifestă de altfel violent și antisemitismul, anti-catolicismul și homofobia. Multe din acțiunile lor s-au soldat cu crime. Deși în 1944 Klanul a mai fost dizolvat odată, în 1968 l-au asasinat pe Martin Luther King, pastor baptist și militant pentru drepturile negrilor. Pe capul lui, Klanul pusese o recompensă uriașă. Iar în anii 90 au incendiat bisericile. În statele din sudul SUA se mențin simbolurile confederației, figurile marcante de politicieni și generali sudiști fiind omagiate, iar atașamentul față de extrema dreaptă exprimat public.
Autorul atacului din 2015 asupra bisericii negre din Charleston s-a pozat în fața drapelului sudist înainte de a ucide nouă credincioși de culoare. Altă crimă s-a petrecut în 2017, Charlottesville, la manifestația Unite Right care cerea retragerea statuii generalului Robert Lee, șef al armatelor confederației în războiului civil.
În Europa occidentală, în rezonanță cu mișcările de peste ocean, terorismul urban practicat de organizațiile extremiste- de dreapta și de stânga- se raportează, specific, la divergențele legate de migranții mai vechi și mai noi.
Lumea noastră labilă și fragilă n-are nevoie de niciuna din excrescențele răului, cele menționate sau altele, și nici de simpatizanții lor. Are nevoie în schimb, de politicieni înțelepți, echilibrați și dedicați oamenilor. Iar cetățenii ar trebui ca în deplină cunoștință de cauză să denunțe urâciunile nu să le opună una alteia. Și, mai cu seamă, să fie mult mai atenți la starea morală&mintală, la competența și civismul celor pe care-i votează, dacă vor să trăiască în pace.
Entry filed under: 7301634, Grădina de Hârtie. Tags: anarhie, Anti-FA, atentate, fascism, intervenții brutale ale statului, Ku Klux Klan, rasism, stânga radicală, terorism urban.
2 comentarii Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
Aventuri în grădina de hârtie 
1.
racoltapetru6 | 14 iunie 2020 la 06:45
După cum se vede, orice organizație poate deveni nocivă, indiferent de ideile care au stat la baza formării ei. E suficient să ajungă la conducerea lor niște oameni dornici de afirmare cu orice preț. Indiferent ce rasă au ei.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
2.
noradamian | 14 iunie 2020 la 21:23
Conducătorii care împing lumea în zone nesigure (anarhie, haos, dictatură)) se bazează pe două categorii opuse de electorat, ambele radicale:
1. categoria celor care susțin liderii populiști lipsiți de onoare și caracter care zic una și fac alta (probabil ăsta fiind idealul lor uman)
2. categoria celor al căror idol e revoluționarul de meserie care prin anarhie&violență urmărește să răstoarne instituțiile statului de drept.
ApreciazăApreciat de 1 persoană