Populism ortodox
5 septembrie 2022 at 16:42 noradamian Lasă un comentariu
Dacă mult pomenitul suflet slav&măreția unică a Rusiei s-au completat logic cu filetismul caracteristic apostaziei satanice a ortodoxismului rus, atât pe vremea țarilor cât și a lui Putin, la noi (neo)legionarismul, dacopatia, „Cântarea României”, s-au întregit „spiritual” firesc, la rândul lor, cu devierile naționaliste demonstrate de slujitorii bisericii neamului în ocazii prielnice. Ca de pildă, la Congresul studențesc de la Putna din august 2021 când, în prezența a zeci de tineri și preoți, a Patriarhului Daniel, și a președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, ca invitați speciali, liderul studenților ieșeni, Silvian Emanuel Man, propagandist legionar, epigon al „căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu, lansează chemarea isterică la luptă: „Să ne luăm fiecare libertatea și demnitatea înapoi, ca să putem să ne luăm cu adevărat țara înapoi. Istoria este scrisă de cei curajoși, care scot sabia ca să separe grâul de neghină, oile de capre, și care nu au frica că vor muri de sabie, căci chiar Hristos a spus că «eu n-am venit să aduc pace, ci sabie!».
Cu toate că BOR s-a delimitat public formal, de asemenea devieri (după invazia Ucrainei cu binecuvântarea bisericii ortodoxe ruse a lui Kirill), slujbașii ei, cu unele excepții, continuă să propage, în biserici și în dezbateri televizate, etno/filetismul. Naționalist specific și altor biserici ortodoxe, cum e cea sârbă. Și nu doar detestabilul Teodosie Spagoveanu, cel prea îngăduit de Patriarhie, ci și apreciatul părinte Constantin Necula spunea recent la radio Trinitas: „Biserica ortodoxă a fost mare susținătoare a limbii române. Este limba în care Hristos a vorbit pentru sute de generații de români”. Afirmație cu priză populistă contrazisă de faptele reale consemnate în documente istorice.
„Până la jumătatea secolului trecut, slujbele în bisericile ortodoxe românești se țineau în slavonă. Tipărituri în limba neamului nu existau. Abia la îndemnul protestanților, Coresi a putut tipări doar în slavonă, mitropolitul ortodox i-a interzis să tipărească în română. Coresi a tipărit în română doar la Brașov, la inițiativa lui Johannes (Hans) Benkner, judele Brașovului.
Prima carte tipărită românește e catehismul luteran, tipărit la Sibiu în 1551, și pierdută. Filip Moldoveanul a tipărit tot la Sibiu, tot din banii sașilor luterani, evangheliarul slavo-român. Evanghelia cu învățătură a lui Coresi e tipărită din banii lui Lucas Hirscher, alt jude al Brașovului.
Fiul lui Coresi tipărește Palia de la Orăștie (tradusă de pastori reformați) la inițiativa lui Sigismund Bathory.
Cărțile manuscrise – Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană și Psaltirea Hurmuzaki, Codicele Bratul, Codex Sturdzanus, Codex Neagoeanus, sînt toate alcătuite în Transilvania și Banat, sub influență protestantă ; nici o traducere românească veche în Muntenia sau Moldova, unde mitropoliții se opuneau.
Biblia de la București e tipărită un secol întreg după Palia de la Orăștie.
Cazania lui Coresi (tipărită în Ardeal din banii sașilor luterani) e cu șaizeci de ani înaintea Cazaniei lui Varlaam.
Constantin Necula speră că am uitat cu toții că pînă tîrziu, biserica ortodoxă a preferat slavona.
Și cînd a fost complet înfrîntă, a îmbrățișat cu entuziasm româna.”
(Radu Olteanu via Dan Ungureanu)
Când o biserică autocefală locală își construiește religiozitatea pe fundamentul criteriului etno/filetist, național sau lingvistic, se îndepărtează de creștinism.
De fapt, nu la fel face și Becali când se laudă că Dumnezeu e susținătorul echipei sale de fotbal?
Entry filed under: 7301634. Tags: BOR, catehism luteran, Cântarea României, dacopatie, legionarism, ortodoxism naționalist, Patriarhul Daniel, Președintele Academiei, Părintele Constantin Necula, Silvian Emanuel Man, slavona, Zelea Codreanu.
Aventuri în grădina de hârtie 
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed