Posts tagged ‘chaplin’

România, tristul paradis umoristic

În locul de naștere a democrației nu exista niciun cetățean care să nu asiste la spectacolele de teatru și la competițiile olimpice. Era modul lor de a trăi. Teatrul, concursurile, creațiile literare, arhitecturale, sculpturale, filozofia și științele, dezbaterile din Agora, realizări prin care societatea ateniană se ridicase deasupra vremii, dând sens vieții în cetate, le aparțineau de drept. Din totdeauna și pentru totdeauna.

Răspândirea ulterioară a modelului grecesc de cultură și civilizație în spațiul european și dincolo de el fiind cât se poate de firească în logica progresului omenirii.

Dar mai aveau ceva esențial, atenienii, ceva de care o nicio societate liberă și vie nu se poate lipsi: UMORULl! 

Aristofan, dramaturgul emblemă din secolul de aur al vechilor greci, ar fi surprins să vadă cum azi, după 2500 de ani, comediile sale continuă să fie jucate cu succes pe marile scene ale lumii, în numeroase limbi. Umorul spumos, replicile, condimentate, pe ici pe colo, cu expresii licențioase, calambururile savuroase, glumele acide bine țintite prin care satiriza moravurile epocii, textele inspirate ale corului, nu s-au demodat. Nu se pot demoda cât timp tarele din cetatea avangardă a democrației sunt la ordinea zilei și astăzi. Aristofan satiriza absurditatea războiului (Acharnienii), calitatea slabă a unor spectacole de teatru, (Broaștele), ridiculiza moravurile promovate de sofiști găunoși, plini de importanță care se credeau educatori (Norii).

Dacă ar trăi azi, Aristofan ar fi dezgustat de hidoșenia Hybrisului actual care amintește de respingătorul Cleon, și ar fi intrigat de credulitatea electoratului. Totuși, n-ar pregeta să satirizeze discursurile ipocrite, găunoase, livrate de demagogi respectabili. Nu s-ar abține să nu râdă de prostănacii care înghit pe nemestecate frazeologii alambicate ambalate în sofisme sau citate din Biblie. Ar ținti în manipulările ordinare și în intoleranță. Ne-ar distra copios imitând orăcăitul fals al broaștelor, că-s destule, din bălțile culturale.. 

 Prin natura lor, spiritele mărunte, închistate și întunecate, sunt dușmanii naturali ai umorului. În societățile totalitare, în mediile concentraționare, râsul, dacă nu e interzis, e prost văzut. Oricum, oamenilor le piere pofta de râs într-o lume dominată de cerberi. Nici în în mediile ideologizate, umorul bun, nu glumele de autobază care-s la același nivel cu injuriile, nu e agreat. Iar clericilor le sună a fluierat în biserică.

Comedienii care au făcut lumea să râdă de tirani sunt mai mult decât simpli umoriști! Dictatorii lumii se tem din totdeauna de spiritele libere, luminoase. Nu le plac poeții (excepție versificatorii de „curte”). Și, în general, nu suportă decât aplaudaci și yesmeni. Pe umoriști i-ar alunga din cetate. Chaplin, în „Dictatorul”, Louis de Funès, imitând ca nimeni altul același monstruos personaj în scene antologice, au dăruit lumii exact de ce avea nevoie în momente de cumpănă, expunându-l pe Hitler și pe aghiotanții săi în bestiarul politic.

„Râsul are o funcție socială. Trebuie să răspundă „exigențelor vieții în comun”, afirma Henri Bergson în „Teoria râsului.” Deși filozoful își construise teoria, presupun, pornind de la valențele rafinatului umor al patriei sale, imperativul lui e de luat în seamă în orice societate care are nevoie de corecții. De fapt, de la Atena antică și până acum n-a existat și nu există nicăieri o societate care să nu aibă nevoie de corecții; de igienizare moral- spirituală. În România s-au strâns atâtea lucruri de îndreptat că înainte de a râde ar trebui să plângem. 

Urmează…

30 ianuarie 2022 at 13:14 Lasă un comentariu

Smiles…

Charlie Chaplin

Charlie Chaplin (Photo credit: Anastasios Fakinos)

Cu mai mult de un secol în urmă, în 16 aprilie 1889, se năştea la Londra Charles Spencer Chaplin. Cu o viaţă de suişuri şi coborâşuri dăruită cu miracolul artei, va avea o contribuţie inegalabilă pentru cinematografie şi, deopotrivă, pentru înnobilarea, prin creaţie, a spiritului uman.  … A ucenicit vreme de şapte ani (1908 -1915)  în compania teatrală a lui Fred Karno din care făcea parte şi Stan Laurel, apoi în cea americană a lui Mark Senett.  În 1914, realizează Making a Living, primul său film. Următorul, Kid Auto Races at Venice (1914) este filmul care-l va impune ca artist de geniu. Din 1915, scrie, regizează, produce  şi joacă în toate filmele sale. În 1917 realizează The Immigrant  şi Easy Street, două pelicule remarcabile.In anul următor îşi deschide, împreună cu fratele său, propriul studio în Los Angeles, iar în 1919 se asociază cu Douglas Fairbanks, Mary Pickford si D.W. Griffith formând compania United Artists. Primul film făcut de  Chaplin aici a fost A Woman of Paris (1923). Au urmat The Gold Rush (1925) si The Circus (1928) pentru care a primit un Oscar. In 1931 lansează City Lights, iar următorul său film, Modern Times (1936), se dovedeşte unul dintre cele mai mari succese ale sale. În 1940 prin filmul The Great Dictator acuză regimul nazist.

Charlie Chaplin from the film The Great Dictator

Charlie Chaplin from the film The Great Dictator (Photo credit: Wikipedia)

In 1945 produce Monsieur Verdoux (1947), iar în 1952 lansează cel mai bun film sonor al său, Limelight în care joacă şi bunul său prieten, Buster Keaton. Iubit pentru spiritul filmelor sale, pentru inventivitatea şi originalitatea sa, pentru inegalabilul Charlot, Chaplin nu este ocolit de adversităţi, fiind târât în isteria anti-comunistă ce pusese stăpânire pe SUA, acuzat de autorităţi că ar avea tendinţe comuniste. Scandalizat, deprimat, Chaplin părăseşte Statele Unite. Se stabileşte în  Elveţia. În Europa face încă două filme, A King in New York (1957), lansat in America cu 20 de ani mai târziu şi, ultima sa peliculă, A Countess from Hong Kong (1967). In 1969, la 80 de ani, Chaplin începe să lucreze la alte filme, printre care si “The Kid” si “The Circus”.  În 1975 este înnobilat de regina Angliei. A murit în somn în ziua de Crăciun, în 1977, lăsându-ni-l pe  Charlot, vagabondul- gentleman, mereu bătut şi mereu gata să sară în ajutorul celor fără apărare, încăpăţânatul romantic, rebel, cu suflet de copil. Cu bastonul de bambus, pălăria melon, vesta prea mică peste pantalonii prea largi din care-i ies încălţările prea mari, pare a ne-ndemna, peste veac, „zâmbeşte„…

16 aprilie 2013 at 13:38 27 comentarii

Edith Piaf: IN VIRTEJUL NOROCULUI (3)

Postat de tibi în „biblioteca din chioşc”

Viata tumultuoasa a lui Edith Piaf ar merita nu unul sau doua, ci nenumarate romane. Si nu una doua sau poate trei postari anemice, ci un adevarat serial ! Sunt prea multe lucruri de spus. Vom rezuma, totusi. Dupa un turneu in Germania, convinge un grup de tineri „Les Compagnons de la Chanson” sa cinte impreuna cu ea, Les Tres Cloches. Pregatiri, orga si orchestra si citeva vorbe bune spuse de Jean Cocteau, au transformat acest cintec intr-un succes monstru : un milion de discuri vindute! (versiunea americana se numeste – Cintecul lui Jimmy Brown ). Tot impreuna cu acestia, va cinta „La Marie”. Vor obtine Marele Premiu al Discului. Edith impreuna cu grupul, adopta cintece de a le lui Trenet si intreprind un turneu in State. Edith, este intimpinata cu retinere; grupul celor noua baieti, cu entuziasm. Sufera Edith o infringere ? Nu, pentru ca ingerul sau pazitor vegheaza: de data asta se numeste Virgil Thompson, este critic dramatic si ii consacra lui Edith un articol. In urma acestuia, Edith isi va prelungi angajamentul pe opt zile, la 12 saptamini. Succes deplin ! La Hollywood, Edith invata o lectie de solidaritate americana superba ! Este invitata la gala unui spectacol sustinut de o fosta vedeta, alunecata pe panta uitarii. Daca ar fi avut succes, urma sa primeasca un contract pe 52 de saptamini. La gala, nu lipseste nici-un monstru sacru: S. Tracy, E. Taylor, B. Davis, B. Crosby, H. Boggart, G. Grant, etc. Dupa ovatii, vedeta semneaza contractul salvator! De luat aminte! Tot la Hollywood, Piaf face cunostinta cu Chaplin, care venise sa o asculte special pe ea. Cinta fara trac, dar, pusa in fata marelui Chaplin, Edith se pierde in timiditatea unei pustoaice. Personalitatile o cauta, o cultiva, o aduleaza. Face cunostinta cu viitoarea regina a Angliei, cu viitorul presedinte american Eisenhower. Impreuna cu Sasha Guitry organizeaza un spectacol de binefacere, pretul biletelor batind orice record. Edith trece si prin experienta casatoriei, la care nasa avea sa-i fie Marlene Dietrich. J. Cocteau scrie un sketch special pentru ea, Le Bel Indifferent. O capodopera! Edith O interpreteaza stralucit! Reia turneele prin State si America de sud. Îi e dor de Paris! „În drumurile mele, am intilnit cunostinte, am legat prietenii, insa o atit de lunga despartire de Franta, de Paris, este un fel de asfixiere, o agonie lenta. Aerul Parisului nu se poate inlocui …” Asta si pentru ca, nimeni altul decit Charles Aznavour ii spune intr-o seara: „- Nu gasesti ca aplauzele Parisului au o savoare deosebita ?” Edith va face cariera si in cinematograf. Alaturi de marele Guitry. Dar adevarata viata a lui Edith este muzica. „Invat la pian, in acelasi timp, cuvintele si muzica. Atunci imi vin ideile, incetul cu incetul. Nu alerg dupa ele, le las sa vina singure„. Inclusiv muzica divina nascuta de clasici. „Bach si Beethoven sint compozitorii mei preferati, Chopin, Mozart, Schubert, Borodin, imi plac toti „. In cartea sa, Edith Piaf nu face decit o singura referinta la moartea iubitului sau, boxerul Marcel Cerdan. Cartea sa, nu descrie si episoadele nefericite de la sfirsitul vietii sale. De ce as face eu mai mult decit ea? Prefer sa inchei cu un citat din Maurice Chevalier : „Piaf  se cheltuie cu patimă. Ea nu pare să-şi economisească nici forţele şi nici cîştigurile. Pare că aleargă, genială, revolutionînd muzica, spre prăpastia pe care îngrijorarea mea plină de simpatie, mă face să o văd de-a lungul drumului ei. Ea vrea să cuprindă totul… Ea cuprinde totul! Ea reneagă legile vechi de prudenţă ale meseriei de stea”.

5 ianuarie 2010 at 20:36 115 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 936.628 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te celorlalți 1.454 de abonați.
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 936.628 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Fluxuri


%d blogeri au apreciat: