Posts tagged ‘chucky’
„Iubiţi-vă pe tunuri”
Doamna Cati e bună, nu ca domnu’ Funeriu. Domnul Funeriu nu-i iubeşte pe copii ca doamna Cati, dl. premier ştie, c-a analizat asta. Dl. Funeriu a făcut mult rău învăţământului. Nici doamna Dumitrescu, nici domnu’ Mang, nici domnu’ Pop şi nici domnu’ premier încă n-au putut repara răul făcut de domnul Funeriu şcolii româneşti. Au reuşit, în schimb, rapid, să-i aducă o largă recunoaştere naţională şi internaţională. Din cauza răutăţii d-lui Funeriu cel fără de bacalaureat, universităţile nu îndrăznesc să scoată capu-n lumea academică internaţională. Să-ţi fie ruşine domnule Funeriu! Noroc cu Cati, ea poate! Cu doamna Cati şcoala va intra iar la normă fiindcă d-na Cati iubeste copiii şi pe părinţii copiilor. Şi pe fabricile de diplome. Că iubire fără tunuri nu se poate. Iar dl. prim ministru nu va mai tolera copiatul şi chestii de astea. Împreună, el şi doamna Cati, vor măsuri severe ca să nu se mai plagieze. Doamna Macovei e şi mai rea, ei nu i-a fost milă nici de dl. Năstase care din cauza ei s-a sinucis. Şi nu numai ea e rea ci şi dl. Morar şi d-na Kovesi şi mulţi judecători. Să le fie ruşine! Fiindcă l-au arestat pe domnu’ senator Voicu şi pe mulţi alţii, politicieni de politicieni, tunari între tunari, respectabili, care le-au dat tunuri peste tunuri la români. Domnu’ Corlăţan, săracu’, face şi el tot ce poate să scape ţara de răi, da-i greu! Să-ţi fie ruşine, Monica Macovei! Dar cel mai rău e tot Băsescu. Mai rău ca el nu există. Şi ce dacă a ţinut ţara-n furtună, nu putea să le dea bani mai mulţi, românilor? Uite că Ponta poate: creşte euro ca fasolea, de mai să crape conturile tunarilor. Să-ţi fie ruşine, Traian Băsescu! În 29 iulie România va fi ajutată să treacă strada. O vor ajuta Victor şi Crin. Preşedintele Chucky mai mult decât Ponta, acum că el e supremul. Îl mai iubeşte un pic, de la înălţime,pe micul copilot, dar dragostea lor e pe ducă. Noroc că iubirea d-lui Voiculescu continuă. Din toate tunurile lui. Iar pe noi ne iubesc toţi ai lor. Pe tunuri.
Triumfalism şi optimism
Triumfalismul are fără-ndoială, o legătură indisolubilă, naturală, cu prostia. Totuşi, în politică cel puţin, nu se-ntâmplă prea des să fie personificat atât de hilar prin felul de a se manifesta şi de a se comporta al unui individ precum în cazul antologic al personajului Geoană. De-ar fi să ne amintim doar scena cu salturile exersate ca la „Câştig pentru tine, Mihaela, dragostea mea„, un finish de comedie crudă de un ridicol inegalabil, al iluziilor sale prezidenţiale! Ceva ereditar, se pare, legat de gena politică a cumătrului revoluţiei –secţiunea triumfală pecere-securite. Să ne amintim şi de alte momente, cum ar fi acela istoric, când pupilul bombo – nepot de mătuşă putred de bogată (ajuns între timp cel mai speriat de justiţie dintre toţi candidaţii politici la pârnaie) îşi exhiba ouăle aroganţei sale triumfaliste de la tribuna parlamentului! Sau, de recentele exhibiţionisme triumfător-cârlăneşti ale finului său, de săriturile sale spectaculoase, din presă deocamdată, de viitor premier. Nu mai puţin de job-ul său de bază adică de pumnii pe care-i cară de atâta amar de vreme împreună cu celălalt butonar de clan uselist, Chucky zis Adormitu, în capul lui Băsescu (i-ar şi prelungi mandatul, de-ar fi după ei, altminteri ce se va alege de politica lor? :)) Probabil că se crede un gypsanu omorând americanu. Dar să nu ne facem că-l uităm nici pe Pirat, cu momentul lui fulgurant de triumfalism, ironic (un fleac, i-am ciuruit) preluat, de altfel, de câţiva prozeliţi. În fine nu putem încheia această scurtă trecere-n revistă a triumfalismelor naţionale, fără să-l amintim pe marele oier şi temut războinic al luminii, un spirit total anti- mioritic, care zilnic intră călare călare pe chibiţii din studiouri. Valiză, valijoară, care e mai plină-n ţară? Ăsta da, model de triumf!
*
Despre optimism ce ar fi de spus? Fiind efectul reacţiilor psihice -diferite de la un om la altul, la stimuli externi, nu se poate împrumuta, comanda nici impune. O stare variabilă, pe termen scurt contagioasă, posibil a fi stabilizată prin voinţă. Şi conştiinţă. O lumină vulnerabilă, pe care o ai sau n-o ai. Şi dacă o ai, nu totdeauna străluceşte la fel. Ca putere interioară de încredere în puterea binelui şi adevărului n-are nimic cu triumfalismul şi cu iubirea de sine. Şi fără forţa optimismului ar fi greu, dacă nu imposibil, de surmontat piedicile pe care le pregătesc, triumfalişti, cumetrii.
“Şi totuşi, dacă nu scăpăm?”
– Tre’ să scăpăm de Băsescu!
– Iar vii cu refrenul, măi şmecheraşule? La dracu’, ne-am săturat şi noi de când o tot repeţi ca papagalu-n orice ocazie, la orice vorbă şi în orice scrisoare. Ce, nu se ştie asta, de luni, ani de zile, nu se bate apa-n piuă pe toate canalele? N-avem oameni plătiţi care doar asta fac, în toate ungherele, posturile, ministerele, vaaai, ce plicticos eşti! Ai grijă cu dezbaterea, vezi că nu candidezi la „mister Vama Veche”!
– De ce mă jigniţi? Vă dau carnetul de membru penele! Cu autograf şi poză! Aţi uitat ce i-am făcut la Cluj? Acuma vă găsiţi să…
– I-ai făcut, pe naiba! Un filfizon disperat s-apuce la putere!
– Cosmonăucule, eu ţi-l-am spălat pe iliescu şi eu ţi-l mâzgălesc la loc. Nu te lua de mine, că nu-i soacră-ta aici să te apere.
– Lăsaţi prostiile că suspendăm alegerile! Pardon, şedinţa! Patriciu spune că dacă şi de data asta dăm chix, ne taie bonurile de masă. Ce să-i transmit? E nervos. După câţi bani a băgat… O să scăpăm de Băsescu? Hrebe, zi şi tu!
– Păi să vedem: două mii de vagoane de rahat de la Securist-Express, din care o mie cinci sute livrate la Voiculescu şi la Vântu. Restul, la alţii, îi ştiţi. Plus pagubele! Povestea cu hayssam, ăia doi care l-au pescuit pe omul de la ani şi s-au înecat ca ţiganii la mal, neisprăviţii de la oengeuri cu prefraudarea care…
– Problema-i Băsescu! Tre’ să scăpăm de dictator! Pe mine mă ştiţi, sunt om de cuvânt, o să reformez instituţiile statului, am luat deja legătura cu o serie de şefi de stat, am fost la Kremlin, unde eram aşteptat, cu muzică, am trimis mesaje la Bruxelles, Strasbourg, Casa Albă, patriarhului Daniel, la armată, lu’ Severin, deşi e ocupat săracu’ cu un masterat în „formula apei” pentru care a refuzat postul de …
– Prostănace, ce faci, repeţi aici, discursu’ ? Crezi că io-s soacră-ta? Problema eşti tu! Te-ai băgat cu oiştea-n gard şi mai ai tupeul să caşti gura? Vezi să nu-ţi scape o virgulă şi să nu zici ceva-n plus, mai bine muşcă-ţi limba! Ai grijă cum te exprimi: gesticulezi, crezi cu tărie, ca la învăţământu’ politic, vorbeşti mult, da’ nu spui nimic. Că şi dom Iliescu ne-a transmis: a venit momentul să scăpăm de trădătorul care a întinat nobilele idealuri ale capitalismului de cumetrie! Hai, la treabă, că mai sunt destule de făcut. Vom frauda şi ideea de fraudă! Vom băga ceaţă! Scandal! Televiziile să ia foc! Să scoată fum! Vom monta sindicatele, oengeurile! Pe Vadim, să sară calul! Vom opri trenurile, circulaţia! …”Şi totuşi, dacă nu scăpăm?”
Aventuri în grădina de hârtie 
ultimele comentarii