Posts tagged ‘consultanţă’
Pufuleţ, culmea consultanţei
Ascensiunea şcolii autohtone de consultanţă într-ale manipulării (adică de a părea altceva decât eşti, în esenţă) pare să fie, în prezent, cel puţin, într-o stranie rezonanţă cu involuţia educaţiei naţionale (aceea de a ajunge om întreg, de presupus…) Corifeii acestei bănoase meserii, în mod ciudat, sunt bine cunoscuţi pentru rateurile lor spectaculoase încununate cu o formidabilă doză de ridicol. Guşă Cosmin, 2000: tânăr şi promiţător om politic, apropiat câtva timp al preşedintelui Băsescu. Reconvertit în duşman consecvent, după doar câţiva ani de neobosită agitaţie pe scenele de talk-show, devine un prototip al eşecului (incluzând-o aici şi pe jumătatea lui politică, vechea actriţă de pin-şantan, Şandru). Ajuns, între timp, după noua tradiţie politică a locului, şi universitar, ţine un curs de… manipulare (cel puţin aşa se lăuda prin emisiunile de o monotonie egalată doar de prostie, de pe „Realitatea”). Iar mai nou, între două sondaje, amicul omnipotentului Vântu îl consiliază pe prezidenţiabilul Geoană.
Săftoiu Adriana, 2000. O reuşită personificare a fidelităţii şi credibilităţii. V-o mai amintiţi, nu, pe doamna aceea serioasă şi înţeleaptă alintată cu numele de Pufuleţ? Responsabilă şi plină de grijă faţă de starea preşedintelui, în faţa camerelor de luat vederi de la intrarea în spitalul din Viena, acum vreo doi sau trei ani? De aparenţa ei calmă, plăcută, sugerând blândeţe şi integritate? Delicată, bucurându-se de unanimă simpatie, impunând respect, să n-o atingi nici cu un crin… Ca-n bancuri însă, fidelitatea „distinsei doamne”, cum ar spune amicul domnului Guşe, patronul trustului de manipulare, era, de fapt, masca perfectă a imposturii; credibilitatea dumneaei, numai bună ca bancnotă de schimb, iar seriozitatea, doar în ce priveşte cura de slăbire. Cât despre competenţele din fişa postului ei de înalt consultant capabil să le confecţioneze unor politruci autospulberaţi, imaginea de oameni responsabili, credibili, serioşi şi înţelepţi, e suficient să-l privim pe Ludovic Orban. Un produs penelist reambalat fără chitară şi cu accesele de misoginie de maidan trecute în regim silenţios, de la care era de aşteptat să facă dintr-un rol mărunt un eveniment! Efectul Pufuleţ, it isn’t? Numai că lucrurile stau exact pe dos. Un Ludovic Orban agitîndu-se printre cabluri, fire şi hârţoage din care nu pricepe o iotă. O comedie în care, lipsit de talentele care l-au consacrat, anchetatorul Ludovic nu e decât personajul care duce tava ministresei Udrea. Nu singur, ci ajutat de consultanta Săftoiu. Nedreaptă soartă! Şi atunci cine şi cum să-i mai vină de hac omului de la Cotroceni? Ce, partidul meu, să-i mai faci, după ce a scăpat nevătămat din operaţiunea suspendarea, viu după operaţia de la Viena, imperturbabil după trădarea săftoaicei, vesel după săritura-n cap a lui ridzi? Cum să-ţi mai facă plăcere o altă anchetă? Plus o anchetă de anchetă? „Doamnă Săftoiu, până la urmă ce aţi reuşit să-l învăţaţi pe învăţăcel? Să cerceteze noi surse de atac la Băsescu? Să ia la şuturi un director din ministerul favoritei? Chestii răsuflate, doamnă, complot de operetă. Sfatul meu, stimată Pufuleţ, ar fi să vă reprofilaţi. Dacă tot aţi făcut trupă cu consiliatul, mai bine să cântaţi împreună „My Way”. Cu ceva consultanţă muzicală o să aveţi succes, acuma, că tot aţi slăbit…”
Aventuri în grădina de hârtie 
ultimele comentarii