Posts tagged ‘Cristian Preda’
Atunci şi acum
La masa puterii au ajuns mai mulţi ca niciodată şi prada de-mpărţit nu mai e atât de uriaşă ca pe vremuri. Slugile iau locul stăpânilor şi cozile de topor devin săbii ninja. Lumea dă din umeri: ce să-i faci, asta-i politica; un partid nu e pension de domnişoare şi nici şcoală de maici! Aparatnici comunişti şi securişti- de carieră, azi coloraţi în fel şi chip, au ieşit triumfători, după recentele alegeri, ca rahatul la suprafaţa apei! Iar de la nişte stabilimente politice profitabile pentru borfaşii care se-nghesuie democratic acolo nu poţi pretinde vreun respect pentru lege, pentru ţară şi oameni. Se joacă la cacealma, pe măsluite, cu interesele ţării şi viitorul ei, pe masă şi pe sub masă. După atâtia ani de la masacrul din decembrie, aceleaşi ganguri rivale care s-au îndeletnicit cu jocurile sângeroase de atunci, refreshuite între timp, le vedem jucând acum nestingherite, tot la masa roşie a poftelor lor.
Ceeace aştepta o mare parte a electoratului şi era posibil în precampanie, când a lipsit un singur vot ca să fie scoşi de pe listele ARD-ului (în principal ale PDL-ului) câteva zeci de personaje sancţionabile juridic, nu mai e posibil acum! Atunci, nişte indivizi importanţi cu rol de decizie politică şi-au bătut joc de ideea de etică, au luat în râs criteriile care, aplicate, ar fi demonstrat că între politică şi moralitate poate exista compatibilitate! Iar alegătorii, vreo zece milioane (nu suporterii de partid) au priceput că-şi fac speranţe degeaba şi au tratat alegerile-n silă aşa cum meritau!
Observ că se face o confuzie regretabilă între ce ar fi trebuit făcut atunci şi ce e posibil acum. Atunci Monica Macovei era în fruntea comisiei de etică, acuma e doar un candidat la şefia partidului în care au rămas majoritatea pătaţilor, adică aceia pe care-i considerase incompatibili cu exigenţele unui partid mai curat. Altfel spus, candidata Macovei e la mâna lor. De una singură, e limpede că are şanse minime. În acest context, găsesc realistă intervenţia preşedintelui Băsescu, ştiut susţinător al reformiştilor, prin care o aduce şi pe Udrea mai în faţă- ca şi ideea unei şefii colective conjuncturale avansată de Cristian Preda. Diferenţa uriaşă între ce se putea face în ajunul alegerilor parlamentare şi ce se mai poate face acum la nivelul acestui partid, singurul iniţiator al reformării statului din cei 23 de ani, schimbă complet posibilităţile de acţiune, în ciuda reacţiilor previzibile, în funcţie de coterii şmecherii şi cumetrii, care au apărut în sfera politică şi publică. Nu şi modul de a privi situaţia al unor jurnalişti, altfel verticali, care par să confunde acum cu atunci.
Totul sau nimic?
Politica, între asumare şi somare
Contrar cutumei politice autohtone, Traian Băsescu nu şi-a făcut din funcţia sa în stat, umbrelă. Altfel nu renunţa la imunitate în toiul unei dezlănţuite ofensive împotriva sa a clasei prădăcioşilor şi nici n-ar fi promovat-o pe incasabila Monica Macovei la Justiţie. Din păcate, locatarii subteranelor politico-financiare au reuşit mai tot ce-au vrut: ruperea Alianţei, îndepărtarea Monicăi Macovei, suspendarea preşedintelui şi o degradare a climatului public pe termen lung. Statul de drept se isprăvise înainte de a se naşte. Totuşi, de ceva vreme, încep să se vadă efectele temeliei judiciare puse atunci de Macovei. Sistemul dă semne că începe să se primenească, că e capabil de autoreglare. Asta-nseamnă că statul de drept nu-i departe de a se pune pe picioare. Dar nu-i departe nici de recădere în starea dinainte de DNA Şi ANI. Asemenea imaginaţiei unui bolnav imprudent care crede că poate răstoarna munţii când simte că-i scade febra, o insuficientă evaluare a forţei adverse poate folosi reţelelor politice de gang întorcând mai rău, boala. Asumarea unei reforme a sistemului din postura de ministru al justiţiei înseamnă altceva decât a soma în întregul lui un partid aflat în stare de corupţie avansată, de pe poziţia de simplu membru. (Asta o putem face noi, electoratul, care suntem datori să punem presiune pe cei pe care i-am ales şi ne-au tras clapa). Nu vorbesc de nevoia imperioasă de curăţenie ci de strategia prin care s-ar putea schimba o stare de fapt. Oricum, mica grupare reformistă nu pare a deţine încă, abilităţile anticipative şi strategice de leadership pentru partidul domnilor berceanu&comp. O deschidere de pe o poziţie de forţă acolo n-are şanse de reuşită. Nu va avea nici în mai. Chiar dacă preşedintele e în mod cert de partea lor (dovadă pirueta lui Boc) victoria morală a Monicăi Macovei e inoperantă dacă nu devine şi victorie politică. Din partidul celor trei bevebişti (fără a-l socoti şi pe TRU) dacă-l cerni cu sita Macovei, nu rămâne mai nimic. Cristian Preda ar trebui să-şi dea seama că nici pentru cinci milioane de haine, domnii bevebişti nu-şi vor da cămeşile de pe ei (mai ales că, la nevoie, pot oricând să facă schimb de costume cu domnii uselişti).
Aventuri în grădina de hârtie 
ultimele comentarii