Aventuri în grădina de hârtie

Anotimpul florilor mutante.

Două margarete care ar părea că nu au nimic comun una cu cealaltă îşi fac simţită prezenţa în teritoriul raptocraţiei autohtone. Prima, o veterană de-acum, un fel de  „Margareta de la revolucion” (certificată documentar de semnătura întâiului prezidente fost comunist din postcomunismul timpuriu) pare să fi rămas acelaşi mentor consecvent al neterminatului său ginere în materie de alpinism politic. Cealaltă, Margareta royală, s-a mutat de la rolul de susţinătoare a teatrului românesc la cel de producătoare de teatru politic distribuindu-l pe consortul Duda în rol de prezidenţiabil.  Altfel spus, o margaretă social-democrată şi alta royal-republicană. Ambele îi oferă, cu ambiţie şi discreţie, plictisitului bobor, marfă prezidenţiabilă ieftină, de criză şi de miză. „Mă iubeşte sau nu mă iubeşte?” This is the question! Răspunsul la întrebare nu-l va da prinţul margaretei în vodevilul politic al  actualei stagiuni electorale, ci istoria! Apropierea, vizibilă abia în ultima vreme de clanurile de pradă face să pălească însemnul „Nihil Sine Deo” în respectul  căruia Casa Regala a străbătut onorabil, vicisitudinile si vitregiile vremurilor! Efectul dezonorant al acestei mutaţii asupra prestigiului  ultimului  Rege al Romaniei şi asupra Casei Regale nu e unul de moment, din păcate! Fără fireturile, titlurile obţinute în urma mariajului şi zestrea de imagine a Regelui, candidatura soţului moştenitoarei  regalităţii  ar fi fost o candidatură ca oricare alta! Nu însă, cu preţul deturnării însemnelor şi valorilor regale!  „Dau regatul meu pentru o mârţoagă republicană”! Aruncată-n parodie, o parodie grotescă,  monarhia nu se salvează nici măcar pe sine!
În serele politice florile miros a bani şi banii n-au miros.
Crinul de cultură penelistă, ori de duzină politică,  mizează, evident, tot pe asta.

În” Grădina Maicii Domnului” se lăfăie-n voie, tot mai grotesc,  „florile de patericiu”

23 aprilie 2009 at 10:15 noradamian 171 comentarii