Posts tagged ‘Meşterul Manole’

Meştere, lasă-te de crime…

Româncele nu sunt interior posace; doar au rămas zidite, precum nevasta Meșterului Manole, în catedrala seriozității neamului.”, conchide Dan Alexe (Radio Europa Liberă) într-un articol pe tema proastei dispoziţii a femeilor de pe aceste meleaguri constatată cu dezamăgire de un ziarist străin aflat în trecere prin ţară. Nu ştiu câte din ele şi-ar găsi ceva comun cu povestea sau ideea filozofică a legendei la care face trimitere autorul; în sens ontologic, poate, viaţa multora din ele, ar explica dispariţia zâmbetului: a celui vesel deopotrivă cu cel trist, a celui expresiv-comunicativ, ca şi a celui interior. …Şi dacă lipsa zâmbetului care l-a şocat pe străinul atent la aspecte pe care noi nu le mai observăm de multă vreme, înlocuieşte o burka? Sau o feregea purtată inconştient, de spiritualitatea feminină a naţiei? Ne contrazice specia aceea endemică de savante şi politiciene a căror seriozitate, cruntă, reflectă, mai curând, lipsa oricărei urme de spirit. ca şi de seriozitate reală. dar şi râsul profesional al fetiţelor vesele (de fapt, groaznic de serioase). ca şi feminismul agresiv mărşăluind fioros pe tot globul. Dincolo de speciile conlocuitoare, însă, mă întreb dacă există o legătură, genetic spirituală, a tulburătoarei legende cu tipologia femeii obişnuite din spaţiul balcanic. Dacă, dând la o parte anecdotica speculativă, mitul, izvorât din ideea rostului artistic creator al unei crime abominabile, poate avea un efect psihic-cultural în timp. Indiferent de simbolismul-filozofic legat de zbuciumul geniului creator, de sacrificarea pentru artă (a aproapelui, desigur (!)) ficţiunea balcanică aşezată tainic la temelia unui crez creştin-păgân ca şi a al unui pilon literar emblematic acestor locuri pare adânc îngropată  în realitate. Cine ştie dacă plânsul duhului Anei, bântuind prin negura veacurilor, înăbuşit de dangăt de clopote şi de pioase rugăciuni, n-o fi generat şi ceva din aşa-zisul balcanism, din starea de „butoi de pulbere” a locului pe care stă Europa! Sau, mai degrabă, a „curului ei„, cum lucid-jovial o definea Petre Ţuţea.

26 iunie 2011 at 14:51 66 comentarii

Carte nouă…

Meştera Nora  dereticând în Babilon

De la început, un deziderat al Jurnalului de Vineri a fost acela de a edita, în timp, cărţi care să adune textele redactorilor sau ale colaboratorilor „stăpâni” ai unor rubrici permanente. Astfel, după volumul de
pamflete „Hulpoiu de presă” (Vasile Dragomir), a urmat volumul editorialistic „Crochiuri moral – politice” (Richardo Nedela) şi vine acum Nora Damian cu volumul de eseuri „Meşterul MANOLE construind Turnul BABEL”, o delicatesă în materie de observaţie politico-socială şi o pildă de echilibru în abordarea realităţilor româneşti aflate pe muchie de cuţit. Recitind doar titlurile materialelor publicate în acestă   carte, materiale apărute în Jurnalul de Vineri, în perioada iunie 2008-martie 2010, mă gândesc la două lucruri: având-o pe Nora Damian (şi nu numai) în paginile sale, această publicaţie este una cu adevărat privilegiată, iar pe de altă parte, atâta timp cât mai sunt, pe ici pe colo prin presă, oameni care se menţin proaspeţi la drum lung, presa va curge dar nu se va evapora. Subtilitatea autoarei, metafora care o serveşte supusă şi dexteritatea de a duce particularul în universal, în timp ce alţi analişti aduc universalul în derizoriu, se pot citi încă din titlul cărţii, cu adevărat inspirat şi definitoriu cu adevărat Meşterul Manole construind Turnul Babel.
Cornelia şi  Alexandru Peterliceanu, administratorii Editurii Proema, se dovedesc a fi încă o dată, oare a câta oară, nu doar oameni cu fler în cea mai nobilă afacere – tipăritul cărţilor ci şi gazdele, tutorii, a ce este mai bun în scrisul românesc. O fac nu doar cu grija pentru valoare dar şi pentru forma ei, ţinuta ei de gală.

Redacţia

Dă clic pentru a accesa 389.pdf

19 septembrie 2010 at 10:33 22 comentarii

Meşterul Manole construind Turnul Babel

E cunoscut experimentul în care unor studenţi li s-a cerut să recunoască figura ascunsă într-un desen. În timp ce unii dintre ei au susţinut cu convingere că au văzut o tânără graţioasă, ceilalţi erau siguri că desenul reprezintă o babă. Ulterior imagistica asta de cercetare experimentală s-a îmbogăţit cu o mulţime de asemenea reprezentări. Multe din ele circulă pe internet.

Cu vederea reglată pe o singură figură omniprezentă în toate cele, imagistica colectivă autohtonă preluată de media imediat după decembrie 1989, cu instrumentele propagandei cu tot, a constituit un mediu de aplicare ideal pentru experimente de dirijare a unei percepţii de masă deloc antrenate în exerciţiul distingerii clare a reprezentărilor oferite. Acelaşi lucru şi cu limbajul. Limbajul de lemn a murit, dar nu înainte de a se încrucişa şi  de a face pui cu alte limbaje compatibile inclusiv cu tehnologii de comunicare pe domenii de reforme. Monocolor şi standardizat în comunism, a intrat rapid în laboratoarele media pentru reconfigurare, reproducere şi folosire în noile condiţii. Confiscat şi băgat la presă în totalitarism, în postdictatură, limbajul, singura sursă de energie pentru reformarea spiritului comunitar, a fost preluat „democratic” pentru (re)cucerirea poziţiilor de putere. Ambalat prin tehnici de marketing, diversificat inovator mai-nainte să devină liber şi natural, promotorul reînnoirii individuale şi comunitare a fost trecut în prelucrare privată cu profit pe seama consumului public. Numai că limbajul liber, articulat, inteligibil, divers, viu, nu trăieşte în captivitate. În loc de ţesătura nevăzută a unei societăţi viabile şi sănătoase, se întinde o lucrătură. Iar când firele se distrug şi se încâlcesc, societatea e în suferinţă. Este ceea ce s-a întâmplat şi continuă să se întâmple sub ochii şi uneori cu participarea noastră. Aşa se explică abundenţa de ziare, posturi media, analişti şi consilieri care au dat năvală în spaţiul nostru comunicaţional acaparând această resursă în scopuri private, anti-democratice, egoiste. În loc ca diversitatea de limbaje să concureze şi să conlucreze pentru un model societal al comunicării şi construcţiei, asistăm la un fragmentarism comunicaţional tipic pentru o societate lipsită de o minimă solidarizare în jurul unor valori. Pe o astfel de structură de rezistenţă e greu să se dezvolte cultura. Să nici nu pomenim de patriotism. Limbajul băşcăliei erodează orice construcţie, chiar mai-nainte de a fi gândită. Aşa stând lucrurile, cine să contribuie la realizarea unui mediu de comunicare cultural-socială într-o diversitate articulată liber şi durabil? Cartea scrisă? Arta? Bine ar fi. Numai că sunt firave, nu destul de preţuite şi adesea încurcate în încâlcelile de care vorbeam. Limbajul religios? Ţesătură purtată cu folos de slujitorii bisericii în dauna celor ce ar trebui îmbrăcaţi. Roadele aşteptate se văd tot mai rar. In schimb, alunecarea în bigotism şi hibridarea politico-religioasă n-au câtuşi de puţin însuşiri ziditoare. Limbajul livresc ar fi un filon bogat dar prea adesea, în loc să fie un desluşitor şi un ajutor, preferă construcţiile cu turnuleţe şi garduri elitiste. Comunicarea electronică, blogosfera pare o resursă constructivă serioasă cu condiţia să facă faţă intifadei prezente adesea în peisaj. Aş vrea să cred ca unii pot să dea bocancii pe papuci. Dacă nu de dans, măcar de circulat în piaţă. Am impresia uneori că limbajul violenţei e mai reformabil decât cel ipocrit care parazitează-n voie canalele de comunicare oricare ar fi ele. Sau decât limbajul steril al lui „eu, numai eu şi mereu eu” din spiţa celui elitist şi elitizant. Poate exagerez, dar ori de câte ori limbajele se încâlcesc ireversibil în câte un turn Babel, de undeva dintr-un centru de putere e de aşteptat să apară constrângerea, uneori brutală, alteori căptuşită cu izolaţie fină, democratică, aşa cum e politicaly corectness. Un mijloc de a produce o coeziune artificială a unor societăţi mai mult sau mai puţin dezarticulate. Cu sacrificarea societăţii însăşi.

30 martie 2009 at 12:12 186 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 935.896 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te celorlalți 1.455 de abonați.
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 935.896 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Fluxuri


%d blogeri au apreciat: