Posts tagged ‘Mișu’
Vacanță experimentală ACTUL 2 Scena 3
ACTUL 2
Scena 3
Camera roz, seara. Se adună lucrurile, se fac bagaje. Atmosferă relaxată, de revistă. În prim plan, un spațiu liber care seamănă cu o scenă. Cei din camera albastră pun scaune în semicerc. Lică și Sebi se joacă cu o minge printre paturi. Veșminte colorate, unele care aduc a ținută de carnaval. Vali și Muti pregătesc o tavă cu gustări pe măsuță. Trili păzește ibricul de cafea. Eva se fardează. Sandu butonează radioul.
Mișu (intră vijelios): Avem noutăți și surprize!
Muti: Hai… spune odată, nu ne fierbe…
Eva: L-ați rezolvat pe derbedeu?
Mișu (misterios): Rezolvat! Mai multe o să aflați când vine Beleț! Îl așteptăm…
Sandu: Ce să caute Beleț aici? N-aș vrea să ne strice seara…
Mișu: Deocamdată vreau să știu dac-ați mai repetat piesa în lipsa mea…
Robin, Lizi, Radu, Toni, Adi și Marius se așează pe scaunele așezate în semicerc.
Sebi (hâtru, cu un papion din voal roz la gât): Formația noastră va cânta „Moldovenii s-au născut”…
Sandu: Nu mai spune! Da’ cine-i moldovean de aici?
Beleț (intră fără să bată la ușă): Eu, domnilor! Eu și câțiva din băieții mei pe care-i antrenez. I-ați cunoscut…
Ami (încruntată): Doar nu vreți să-i aplaudăm pe ăștia că s-au născut… moldoveni…
Eva (picată din lună): Hai, că asta-i bună!
Mișu (autoritar): Nu vă intimidați copii, rămâneți la locurile voastre, respectăm programul!
În cameră își fac apariția, după ce bat în ușă) trei băieți spilcuiți care salută foarte politicos. Tăcere generală. Muti oftează, Trili dă pe gât o dușcă dintr-o sticluță.
Ami (înghițind la repezeală o pastilă): Se duse naibii vacanța asta… Cred că fac o criză de fiere…
Beleț își lărgește nițel nodul de la cravata albastră asortată cu un costum elegant, de culoare deschisă și scoate dintr-o geantă diplomat o sticlă, o tavă și pahare.
Mișu: În loc de conferința despre efectul radiațiilor asupra sănătății , azi vom vorbi despre…
Sebi: Despre mutanții ăștia…
Mișu: … despre rezolvarea unui caz cu implicații locale serioase. Trebuie menționat că individul pe care l-am capturat e fratele bucătăresei și vărul de al doilea al portarului. Oricum asta nu contează! Fiindcă a mărturisit tot, a semnat declarația și a înapoiat lucrurile furate…
Beleț (arătându-le ceasul de la mână): Între altele și ceasul ăsta, moștenire de la tata…
Mișu: …Marius n-a avut nici o pretenție, dar nu vrea să-l mai vadă! Iar dl. Beleț l-a pedepsit administrativ pe făptaș punându-l să muncească în folosul comunității de pe aici, toată vara. Ca să n-avem discuții. Clar?
Cei trei băieți împart flori fetelor și doamnelor.
Mișu: După cum știe tot campusul, echipa delenilor a câștigat la limită, meciul! Aplauze vă rog! ….Dl. Beleț vă va înmâna premiile: premiul special și adidași Puma pentru Lică, premiul întâi pe echipă și echipament pentru toți jucătorii, cumpărat din economiile făcute cu ocazia reparațiilor de aici… Iar premiul pentru fair-play revine adversarilor…
Fluierături, huiduieli, râsete
Beleț desface sticla de șampanie în aplauzele tuturor. Vali zâmbește și face poze.
Sandu (ridicând un pahar): Cam nemernici, dar ați întors-o frumos, nimic de zis… Noroc!
Vali: Noroc! Și io-s moldoveancă, nemernicule!
Mișu: Liniște vă rog! Ei, copii, hai să v-auzim…
Se ciocnesc pahare, Trili se plimbă cu tava cu gustări, atmosfera se încălzește. Pe scenă, trupa cântă piesa „Moldovenii s-au născut” (by Zdob și Zdub, playback după „Quorum”)
Fluierături și aplauze entuziate!
Beleț (euforic, împărțind premiile): Bravo! Vă invităm și la vara viitoare…
Sebi: Yees! Eu vin cu țestoasa…
Muti: Venim, cum să nu! O să ne simțim ca acasă…
Sandu (butonând tranzistorul): Merge un rock, nu?
Mișu: La dans, toată lumea!
Eva, Muti, Sandu și Mișu se retrag. Restul grupului dansează. Sebi golește ce a mai rămas pe platou și soarbe dintr-un pahar. Lică se ia după el. Dansul se-ncheie cu aplauze și fluierături.
Bucătăreasa (intră cu un platou cu bunătăți): Bună seara! M-am gândit să v-aduc niște specialități (pune platoul pe măsuță) –sunt proaspete, le-am făcut în după masa asta. Să le mâncați sănătoși!
Trili: Wow, ce bine arată! Mulțumim…
Dansatorii golesc rapid platoul. Bucătăreasa iese.
Pe scenă apar Eva și Muti, Mișu și Sandu, costumați în stil ABBA.
Lică (entuziasmat): Show must go on…
Cei patru interpretează piesa Voules-Vous (by ABBA, playback)
CORTINA
Vacanță experimentală ACTUL 2 scena 1
ACTUL 2
Scena 1
Camera albastră la orele amiezii. Atmosferă de ședință. Ținută lejeră (se vede că abia au sosit de la plajă): pantaloni scurți, șlapi, rochițe de plajă, nisip pe jos. Se vorbește-n șoaptă. Vali înghite o pastilă și face poze din diferite unghiuri. Lizi șușotește cu Marius. Par complet desprinși de restul grupului. Sandu mănâncă un sandviș. Asistat cu mare interes de Sebi, Lică fixează niște postere cu formații muzicale pe un perete iar în final lipește o minge de baschet decupată dintr-o revistă de mâna ridicată a unuia de la Metallica care pare a se lupta cu cei de la Aerosmith. Pe post de chibiți, the Beatles.
Sandu (aruncă la coșul de gunoi șervețelul făcut ghemotoc): Știe cineva ce așteptăm?
Eva (făcându-și vânt cu boleroul): Mișu… are ceva important de discutat cu Beleț, i-am văzut mai-nainte, așteptăm să ne spună…
Sebi (nervos): Cine mi-a mâncat sandvișul?
Muti: Lasă că-ți fac imediat altul…
Iese în fugă
Toni (scoate cărțile de joc): Păi să facem un pic de sport, până una alta…
Băieții se așează în formația de joc.
Mișu (intră furtunos): Scuzați întârzierea, lăsați orice altă ocupație că avem treabă… (profesoral) toată lumea aici?
Muti (intră cu sandvișul în mână și i-l întinde lui Sebi): Prezent
Vali: Trili e dincolo, are pacienți la tratamente. E și bucătăreasa, cu un copil.
…si Lizi s-a dus dincolo, adineaori…
Mișu: Să nu mai pierdem timp, atunci. Evaluarea sănătății, primul punct de pe ordinea de zi, se amână pe mâine, abia o să ne dăm mai bine seama cum stăm. Al doilea, discuția despre sistemul simpatic și parasimpatic, de asemenea…
Sebi (cu gura plină): …Și ăla antipatic? L-ai uitat?
Mișu (serios): Exact despre ăsta o să discutăm acum. Am aflat că numărul de telefon de pe bilețelul pierdut de făptaș e al domnului Beleț!
Toți în cor: Oooooo!
Mișu: Aveți răbdare, nu vă grăbiți! Trebuia să vedeți ce față de om șocat avea când i-am spus! Așa că am renunțat să-l strâng de gât. Pe moment…
Eva scoate o oglindă din geanta de plajă și se examinează cu atenție.
Robin închide caietul de probleme.
Mișu (aruncând o ochiadă spre postere): Lică, mă-ntreb de ce ai vrut tu din prima zi să lipești chestiile alea pe perete? Ai visat ceva?
Sebi (invidios): Buturuga mică răstoarnă carul cu proști
Sandu (plictisit): Mișu, nu mai temporiza, că ne pierdem răbdarea. Treci la subiect!
Ami se duce la fereastră și face exerciții de respirație
Vali mai înghite o pastilă și face iar poze cu grupul orientat spre peretele cu postere.
Mișu: Ei bine, am aflat de la Beleț lucruri foarte interesante!
Unu: Scrisul de pe bilet e al portarului
Doi: Portarul e vărul de-al doilea al directorului
Trei: Directorul e finul primarului și cumnat cu soră-sa.
Patru: Soră-sa e nevasta șefului poliției.
Cinci: Nevasta șefului poliției e din același sat cu bucătăreasa.
Fapta: cu o zi înainte de atentat, cineva care știa că nu-i nimeni acasă, încercase să intre prin efracție. Din întâmplare, exact atunci venise o vecină să-l roage să-i pună fereastra spartă de furtună. V-amintiți, furtuna de acum câteva zile… A sunat la ușă, s-a uitat pe geam, hoțul s-a speriat, a ieșit pe ușa din dos de la bucătărie și dus a fost. N-a apucat să cotrobăie după lucruri de valoare. Cam asta am înțeles eu…
… Întrebări?
Nimeni nu întreabă nimic.
Sebi aruncă cu precizie șervețelul făcut ghemotoc la coș, spre încântarea lui Lică.
Robin (brusc interesată): Seamănă cu un test NASA…
Eva (pensându-se): Sau NATO?
Toți vorbesc tare deodată, nimeni n-ascultă.
Mișu: Pe rând, hai să vedem ce părere aveți, cum le descâlcim! Problema merită un brainstorming, că tot pomenisem de furtună…
Muti: A vorbit cineva cu portarul? Dacă nu, mă duc eu acum și-l fac să vorbească…
Sandu: A anunțat poliția? I-a reparat până la urmă fereastra vecinei?
Eva: A dispărut totuși, ceva din casă?
Toni: E același individ care l-a atacat pe Marius, asta-i clar!
Adi: Sau unul din gașca lui!
Ami (rotindu-și brațele): L-a mai văzut cineva pe nenorocitul ăla?
Radu: N-a acționat singur, o fi avut vreun complice…
Marius (blazat): Tâmpenii! N-are rost să ne batem capul, pierdem vremea.
Intră Lizi, radioasă, îmbrăcată cu un costum lejer de mătase cu fustă pantalon, în tonuri de verde, galben, havan, portocaliu, cu un colier cu chilimbar la gât…
Toată lumea cu ochii la ea. Marius nu-i dă atenție, se înghiontește amical, cu Lică.
Mișu: Tărășenia merită rezolvată mai întâi ca problemă matematică, de logică, iar în al doilea e și o chestiune de civism…
Sandu: Bine, bine, am înțeles! Hai să ne vedem de civismele noastre…
Mișu: Stați că n-am terminat! Domnul administrator vrea să rămânem cu amintiri plăcute! Ne provoacă la un meci de baschet cu o echipă locală, miercuri seara, în nocturnă. Băieți buni, antrenați de dumnealui. Ce ziceți? Ne antrenăm și noi un pic? Ne încropim un echipament? Facem și niște afișe? Că postere motivaționale avem…
Vacanță experimentală Actul 1 Scena 7
ACTUL 1
Scena 7
Camera roz, seara. A dispărut afișul cu carantina, a rămas doar „Stația de tratamente”. Atmosfera a revenit la normal, bolnavii par într-o stare mai bună, cu excepția lui Ami. Muti joacă scrabble cu Toni și Radu, asistați de Lică și Sebi. Eva probează o rochiță înflorată cu bolerou. Vali toarnă ceai în căni. În vârful patului, Robin scrie vederi. Adi își așteaptă rândul la stația de boramidizare. Trili îi desface bandajele lui Marius.
Muti (pune prima combinație de litere pe tablă): Artă, domnilor, recunoașteți?
Lică (curios): Ți-au trecut gâlcii? Că și eu am…
Muti (serioasă): Uite, Lică, dacă faci exercițiul ăsta, te vindeci urgent.
Muti își suge obrajii, mișcându-și iepurește buzele și se uită cruciș.
Băieții izbucnesc în râs! Lică încearcă și el dar nu-i reușește.
Muti (gravă): De trei ori pe zi și ai scăpat!
Toată lumea se-nveselește, doar Ami pare total absentă.
Într-o bluză largă de mătase turcoaz cu imprimeuri bleumarin, pantaloni albi și cercei albi, Lizi atrage toate privirile, mai puțin ale lui Marius care își examinează cu atenție, într-o oglindă, vânătaia de pe frunte.
În cameră intră, după un bătut sfios în ușă, dl Banciu cu Iulia. Îl caută pe domnu Mișu.
Eva (ungându-se cu cremă pe față și decolteu): Adineaori era pe aici, o s-apară…
Mișu (intră împreună cu dl Beleț): Prezent, la datorie! Mă bucur că sunteți mai bine, cu ce vă pot fi de folos?
Banciu: Pentru Iulia am venit, o dor urechile, poate o ajutați… Noi suntem în concediu, știți…
Trili o ia în brațe pe fetiță și o duce la boramidizare.
Beleț: Și eu am niște bolnavi, domnu Mișu, doi băieți, chiar voiam să vă rog, sunt în căminul celălalt, poate facem un centru ambulatoriu aici…
Lică: Niște cocălari…
Mișu: Domnu Beleț, mâine la unșpe îi aduceți aici, le prescriu ceva, tratamentele le face Trili… Da’ mai-nainte, am o vorbuliță cu dumneata, așa, între patru ochi…
Lizi (se apropie de Marius, în timp ce se parfumează, discret): Cine vine la plimbare?
Sebi (scârbit): Iar te dai cu toate alea? Ce, te miroase, cineva?
Vali: Cine vine la film?… „ Fără milă”… la opt…
Muti (îngrijorată): Nu-mi plac plimbările de seară pe aici…
Sebi: Vezi, mamă, dacă nu m-ai lăsat s-o căsăpesc?
Banciu (preluând-o pe Iulia): Mulțumesc, domnu Mișu, rămân dator…. (rugător) Dacă aveți timp aș aduce-o și pe nevastă-mea s-o vedeți, are cistită…
Mișu: Veniți mâine, în jur de doișpe…
Ami se ridică din pat și scotocește într-o geantă.
Banciu și Beleț ies.
Mișu: „Mai bine cistită decât flebită, mai bine”… (brusc) Ami, nu-mi place cum te prezinți… spune-mi, ai urmat tratamentul? …Ce ai acolo?
Ami (tocmai golește o punguță pe șervețel de hârtie): Păi… niște pietre scoase din rinichi, acum trei ani m-am operat, am vrut numai să vi le-arăt…
Muti (uimită): Waw, ce carieră!
Lizi, Vali și Marius ies.
Mișu (oficial): Mâine, jogging pe plajă, toată lumea! Ami, gata cu pietricelele, mai bine faci colecție de scoici, ai auzit?… Esti invitata mea, sper să nu mă refuzi!
Eva (rujându-se): Ce surpriză! Nu mă văd în stare…
Mișu: Și încă o surpriză, tăurașule! în weekend plecăm în concediu la Costinești… Nu-i așa că te bucuri, seducătoarea mea soție?
Eva (impasibilă): Dacă te poți învoi de la programul medical…
Trili: Mergeți liniștiți, aici deja s-au îndreptat lucrurile… sper să vă fie dor de noi.
Muti: (strânge piesele de scrabble): De data asta m-ați bătut, normal, încă sunt slăbită după boală, dar mâine seară îmi iau revanșa!
Mișu (imperativ): Vreau implicare și disciplină! Încă nu s-a terminat vacanța… Nu uitați de programul matinal de mâine: la șase, pe plajă…
Toni Nicio grijă, vom fi acolo!… cu Sandu în frunte…
Băieții ies râzând
Iese și Mișu fredonând „și acel tango retoric, de la țărmul unei mări”…
Vacanță experimentală Actul 1 Scena 6
ACTUL 1
Scena 6
Camera roz în carantină. Câteva paturi ocupate. Afiș la vedere cu reguli scrise cu majuscule, impuse de situație (păstrați liniștea, nu obosiți bolnavii, interzis consumul de alimente de la cantină, nu beți apă de la robinet etc). Pe unul din paturile libere, Trili, în halat alb, pune flacoane, dezinfectante și feșe. Deasupra, pe perete, alt afiș pe care scrie „Stație de tratamente”; și ceva mai jos, „Punct de boramidizare”. Mișu consultă bolnavii la vizita de dimineață. Trili notează observațiile făcute de Mișu.
Mișu (în halat verde, revoltat, plimbându-se printre paturi): Pe smintiții ăștia care te atacă fără să aibe nimic cu tine, dracu să-i înțeleagă! Lumea asta s-a umplut de creaturi infame, da’ de ce să ne dăm bătuți, fir-ar…
Ami (legată la cap, geme): Nu-mi era destul cu migrena, acum mă lasă și inima…
Mișu (ton profesoral): Ar trebui să te apuci de sport, Ami! Nu știi că suntem la mare? ( adresându-se tuturor) Profitați de aerosoli, prieteni! Zilnic, în zori, un cros pe țărm face minuni!…
Ami (oftează): Dac-aș avea picioare bune ca voi…
Mișu (îngrijorat, palpând-o pe Muti în zona gâtului): De când ai gâlcii ăștia?… Nu-mi plac!… Până una alta o să-ți administrez un descântec.
O masează pe frunte și pe tâmple fredonându-i ceva într-o limbă necunoscută.
Sandu (cătrănit): Aș putea compune un imn verde închinat mazării…
Se ridică din pat și o ia iute spre ușă…
Mișu: Să nu uiți de pastile, omule! Trei pe zi cu un pahar mare de apă. Până la vizita de seară ar trebui să dea rezultate…
Sebi: Nu vă mai văicăriți atâta că nu pot să dorm
Muti: Eva, fă-i un sandviș, te rog, la copilul ăsta, că aseară a adormit nemâncat…
Mișu (oprindu-se la patul lui Robin): Fata tatei, ce-i cu paloarea asta? Parcă nici nu te-a văzut soarele… O să-ți ascund caietul ăla de exerciții…
Eva (făcându-i sandviș lui Sebi) : Cine mai vrea sandvișuri?
Nu primește niciun răspuns
Sebi: Acum puteți să vorbiți tare că m-am trezit…
Vali (cu glas stins): Cred că am febră…
Mișu: Și eu cred la fel, aș îndrăzni chiar să spun că ai insolație… Trili, aici punem compresă și mai vedem ce facem la vizita de seară…
Mișu se oprește între rândurile de paturi și ține o mică perorație despre insolație. Pe urmă ajunge la patul ocupat de Marius, bandajat la cap. Lângă pat, Lizi, într-o rochiță albă, simplă, îi ia pulsul.
Se aud voci pe coridor.
Muti: Copiii ăștia-s bolnavi la cap, s-au dus la mare pe vremea asta, deși salvamarii au pus steag roșu…
Toni, Radu și Adi intră unul după altul în cameră, în vârful picioarelor și se duc glonț la Marius
Toni: Ce faci bătrâne? Ne-ai lăsat singuri să jucăm miuță? Noroc cu mototolul de Lică…
Lizi (Tot lângă Marius, pe scaun, luându-i pulsul la cealaltă mână): Sssst! abia a a dormit…
Radu: Hai că nu-i deloc mototol! N-a sărit el la asasinul ăla și l-a mușcat de braț? Dacă ar fi fost poarta deschisă nu scăpa, nenorocitul…
Radu (scoate o hârtiuță mototolită din buzunar): Uite, Mișu, avem o captură… un număr de telefon notat pe hârtia asta… Am vorbit și cu portarul, părea să-l știe pe individ, dar a tăcut mâlc… Poate îl întrebi câte ceva când îl vezi…
Lică (intră voios): Fac și eu investigații, mai stau pe lângă băieții din căminul de alături care bat mingea lângă cantină, îi mai trag de limbă…
Mișu: Lăsați-l naibii, n-avem cum să dăm de ticălos, e clar că se cunosc toți și nu suflă o vorbă. Am fost proști, am pățit-o, asta e!
Toni: Pe mine mă doare urechea!
Adi: Și pe mine!
Mișu (arătându-le direcția cu degetul): Trili, ai pacienți la boramidizare, picături în ambele urechi de 3 ori pe zi.
Mișu (recapitulând): Deci, bube avem, contuzii, gâlci, herpes avem, diaree, conjunctivită, insolație…
Eva (mâncând un sandviș): Mai vrea cineva?
Băieții (deodată): Da!
Mișu (recitând) : „Înfrângeți durerea, fii vesel de se poate, căci tot la zi ajunge și cea mai neagră noapte”…
Vacanță experimentală Actul 1 Scena 5
ACTUL 1
Scena 5
Camera roz, seara. Atmosferă casnică, lâncezeală. Proastă dispoziție generală. Se aude muzică dată la maxim de la discoteca de lângă cantină. Muti închide ferestrele. Băieții se joacă zgomotos în camera de alături de unde răzbesc bufneli și bubuituri.
Muti (calmă): Îi mai las un pic și, dacă nu se potolesc, intru în ei…
Sandu (intrând în cameră cu pachețel în mână): Măcar pâinea e proaspătă…
Trili și Vali (intră după el, chicotind): Mazăre la cină, cu zgârciuri și un sos maroniu, ai grijă ce mai visezi la noapte, Ami..
Lică (agitat, dă buzna): Radu a omorât un șobolan lângă cantină! Da’ mai era unul care a fugit… mâine organizăm o vânătoare
Ami (rezolvă cuvinte încrucișate): Bleah, bine că n-am fost…
Eva (plictisită, își unge brațele cu cremă): Cine vrea ceai?
N-o bagă nimeni în seamă
Vali: Nu se mai aud bubuituri, cred c-au ieșit băieții; precis dau târcoale discotecii…
Trili (mirată): Robin, da’ tu ce faci la ora asta, exerciții la matematică?
Cocoțată în vârful patului cu un caiet pe genunchi, Robin dă din cap.
Sandu: Bine că-s pe-afară, mă duc dincolo că am pus în funcție rabla aia de televizor… dac-aveți vreun program mă anunțați…
Lizi se îmbracă cu o rochie de vis: lungă, semitransparentă, verde jad cu umbre albăstrii în țesătură. Își pune un colier cu piatră albastră.
Exclamații în cor, de admirație!
Eva (nițel invidioasă): Da’ unde vrei să te duci așa?
Vali (își schimbă blugii cu niste pantaloni albi din voal): Ei, unde să se ducă! Ne învârtim și noi pe aici, mai aerisim și hainele astea dacă tot le-am adus…
Robin închide caietul, își leagă părul cu o cordeluță, își pune blugii, șosetele albe…
Eva (oftează): Renunță la tricoul ăla, că m-ai omorât…
Muti (fluturând săculețul cu piese de scrabble): Nu vrea nimeni să joace?… Nu-i nimic, îi aștept pe băieți, le fac o surpriză…
Ami: „…rve”, veche denumire pentru sclave, cinci litere
Sebi (aproape adormit): Curve…
Mișu (intră fluierând vesel): Ce fac fetele, sănătoase? Tulburătoarea mea, ai mai dat gata o cutie cu cremă?
Ami (triumfătoare): Serve!
Sebi (nervos): Of, țânțarii ăștia! (ia o carte și omoară un țânțar pe perete)
Mișu (revoltat): Ce faci, copile, cu „Levantul” ți-ai găsit să-i execuți?
Eva (impasibilă, turnându-și ceai într-o cană): Mai vrea cineva?
Toți în cor: Da!
Eva (nevenindu-i să creadă): Ia te uită!
Eva umple ibricul cu apă și-l pune pe reșou.
Sebi (trezit de-a binelea): Eu vreau compot de piersici!
Vali și Lizi ies din cameră.
Ami: „Urmă lăsată la locul atacului”…
Mișu (învârtindu-se prin cameră): Prea multă blegeală, trebuie să diversificăm programul! În curând voi organiza o seară muzical-dansantă.
O ia de umeri pe Muti și cântă amândoi „Child in time”
„Sweet child in time
You’ll see the line
The line that’s drawn between
Good and bad
See the blind man
Shooting at the world
Bullets flying
Ohh taking toll
Oooooo ooooooo ooooooo
Oooooo ooooooo ooooooo
Ooo, ooo ooo
Ooo ooo ooo
Aaaahh aaaahh aaaahh
Aaaahh aaaahh aaaahh
Aahh, aahh aahh
Aah I wanna hear you sing
De pe coridor se aud țipete. Mișu se repede și deschide ușa. În cameră intră Toni și Radu sprijinindu-l pe Marius lovit, cu contuzii vizibile pe față, urmați de toți ceilalți. Eva izbucnește în plâns. Muti și Trili îl preiau si-l oblojesc. Fetele sunt albe ca varul, băieții par înțepeniți la început, apoi încep să vorbească de-a valma. Mișu înjură.
Aventuri în grădina de hârtie 
ultimele comentarii