Posts tagged ‘Neamţu’
Maimuțărirea lui Dumnezeu și lumina de mlaștină
Efectul Putin se simte și la noi unde AUR a cam pălit de când nu mai poate ascunde că e coada de topor a criminalului care distruge Ucraina și scrie pe bombele ucigașe ”Hristos a înviat”!
De la Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova, asasinul în serie și-a transmis de Paști mesajul despre „înaltele idealuri și valori morale” care îi unesc pe creștinii ortodocși, „sentimentele luminoase” și „credința în triumful vieții”.
De-acolo și-au luat lumina de mlaștină și putinofilii autohtoni (ai lui teodosie, boarfele lui dannegru, ghilexanii, purecii, gușații și trepădușii lor). Și-au urat smeriți „Hristos a înviat” și au continuat propaganda drăcească. Activată de Kremlin, șleahta demonizaților care se dau creștini au de remontat rapid extremismul, naționalismul și pe sfinții lui Putin.
Un stat terorist e o infecție mortală nu doar pentru cei din raza lui de acțiune ci pentru civilizație. E de necrezut că-n lumea democrată, umanoizi obraznici n-au nicio reținere să-și afișeze susținerea pentru terorismul statal practicat de Rusia.
Exhibarea lozincard ideologică a apartenenței la un cult religios, o etichetă înșelătoare, nu dovedește trăirea în spiritul valorilor fundamentale. Chiar termenul de „creștin” de pe firma unor partide e pângăritor. Ce are creștinismul cu aceste adunături? Ce avea cu creștinismul partidul lui Giulio Andreotti, protectorul mafiei siciliene și al abominabilelor ei crime în Italia, vreme de jumătate de veac, ca să dau doar un exemplu? Pe post de cal troian, creștinismul ideologizat e o moneda calpă, un crypto seducător care cumpără și vinde dezamăgire, rătăcire și neputință. Refuzul lui Isus de a urma actanții politici din vremea sa nu contează deloc pentru ideologii care se dau creștini. Deasupra învățăturilor lui Hristos nu poate fi pus un steag politic. Niciunul! Un creștin autentic care cunoaște și respectă scripturile ar fugi ca dracul de tămâie de eminențele cenușii care „reciclează” Cuvântul punându-l în slujba ideologiei lor și al unor idoli politici ca Trump. În extremis, asta face și diavolul Putin.
Greşelile de trei simple
Greşeli planificate, uşor de observat. Ca şi scopul lor. Altfel spus, reguli obiective încălcate cu nesăbuinţă voioasă. De ce? …Aici rămâne să găsim răspunsurile după ce le examinăm observând, cu imparţialitate, faptele. Şi efectele! Presupun că nişte reguli nescrise care fie n-au fost luate-n serios fie c-au fost încălcate din prostie au rezultate uşor de anticipat. Pentru conformitate, nu rămâne decât să fim atenţi la urmări. Toate acestea, ţin să precizez, n-au nimic de-a face cu speculaţiile şi previziunile.
I.Agendă dublă, lipsa unui barem de igienă morală. E traseul politic obişnuit al tuturor formaţiunilor. O tehnologie partinică de la care părea să se abată, însă, la începuturile ei, Noua Republică. Şi ar fi reuşit dacă liderul ei n-ar fi luat-o, altfel, pe arătură. În rest, nimic surprinzător.Tratamentul aplicat (dosnic) comisiei de etică a ARD, de pildă, de către Blaga şi MRU&Pavelescu, ca lideri, fiind ultima mare cacealma.
II.Epurări demolatoare pe criteriile individuale ale liderului. Aici avem trei exemple:
1. NR unde liderul Neamţu a epurat dintr-o lovitură, psihanalizabilă, aproape toată baza fondatoare, activă, a formaţiunii retezând ireversibil forţa ei de creştere
2. PNL, unde Antonescu a curăţat de curând, exemplar 🙂 partidul, de indezirabili
3. PDL-ul actual, unde Blaga aplică cu zel acelaşi procedeu (vadimist la origine!)
III.Achiziţii cantitative cu potenţial de dezechilibrare. Aici intră toate comasările şi alianţele politice de conjunctură. Toate au sfârşit prost. Cât-mai-multul prostiei ariviste şi a obsesiei oarbe de putere nu poate duce decât în fundături sau râpe. Pe tobogan, tocmai îşi dă drumul USL. Pe partea dreaptă, vedem reţeta aplicată, modest, de MRU. A pornit cu epuraţi din NR (asta a fost salutar :)) şi a continuat tenace, pândind oportunităţile politice gata destrămate sau în curs de destrămare. Ciugulind orice, fără greţuri, microbul destrămării inoculat astfel va produce, în timp, acelaşi efect.
Bahmuţărie de dreapta
Un proiect politic se-nfiripă de regulă, în jurul unui personaj. A unei imagini. Bine concepută şi minuţios construită, imaginea e calea spre lauri. Aşa e-n toată lumea. Personajul poate fi dublat de un individ execrabil dar dacă-şi joacă rolul cu talent, adică în conformitate cu imaginea din proiect, convinge. Convinge chiar şi când faptele lui vin în contradicţie cu discursul public. Din momentul în care imaginea „pozitivată profesionist” a personajului intră în percepţia -deformată- a publicului, a evidenţia discrepanţa între vorbe şi fapte nu mai are mare efect. La fel e şi reversul medaliei. Un proiect denigrator minuţios conceput şi profesionist aplicat poate face praf orice imagine. Şi, implicit, orice om. Personajul poate fi al unui ins remarcabil dar -odată imaginea malformată pusă-n circulaţie- e greu să reziste. Există şi excepţii care confirmă regula. În fine, există şi oameni, o minoritate- evident, pentru care discursul fără fapte nu contează, oricât ar fi de abil. E vorba de cei sensibili la contradicţii, la nuanţe, la factorii perturbatori din mediul politic şi social, de cei care nu sunt manipulabili şi nici contaminaţi de gândire politicianistă.
Președintele Forței Civice a declarat în cadrul emisiunii „Sub semnul întrebării” din 8 mai, că dacă dreapta nu se va uni pentru a crea o forță puternică pentru câștigarea alegerilor în 2016 USL-ul va prăbuși cu succes țara. O afirmaţie responsabilă– s-ar zice, pe măsura politicianului MRU -2011, promovat de preşedinte ca premier în locul d-lui Boc. Cu o imagine excelentă pe care- dacă n-a reuşit USL să i-o dărâme, şi-a făcut-o zob el însuşi, cu ai lui, pe când escalada parlamentarele şi mai ales, după. Tot MRU, în aceeaşi emisiune: „În acest moment există un vacarm și nu un cor al dreptei. Dacă rămânem divorțați, cu vanități, 2016 nu va însemna nimic pentru noi. Sunt oameni politici care înțeleg că 2014 este esențial în câștigarea partidului politic pentru 2016 și alții care spun că nu au nevoie de 2014, dezinteresați, care se gândesc că vor ajunge în 2016 pe alte căi.”
Dar spre cine ţinteşte acum MRU reclamând divorţul politic, de data asta cu forţă civică? …Cum spuneam mai sus, unora nu le-au scăpat atacurile, directe ori prin interpuşi, de luni de zile, pe care şi le-au administrat liderii- unul altuia, fără să se gândească câtuşi de puţin la efectul lor asupra unităţii şi viitorului dreptei. Atacurile la Băsescu, în special. Nu şi invers! Preşedintele nici măcar nu le-a răspuns. N-a aruncat cu săgeţi nici în MRU, nici în Neamţu. Pe de altă parte, Băsescu, da, e singurul care a divorţat de PDL, în direct, după congresul lui Blaga! Singurul care a spus deschis de ce nu mai e posibilă relaţia. Moment în care, încetând să mai joace, ca altă dată, rolul opoziţiei în locul lor, toate şandramalele politice i-au devenit brusc potrivnice. USL+ FC+ NR contra Băsescu. Asta ar fi opoziţia! Unică…
…Totuşi, ce nu se poate reface când vorbim de dragoste? …Dragoste de ţară? Când există tigăi politice nerăbdătoare, gata de pus la foc pentru apropiatul ospăţ al prezidenţialelor? E clar că e nevoie de reîntregire. Dar cum să mai crezi în asta?
Fructele amare ale trădării
De afară se aud tot mai tare vocile celor care o vor pe Monica Macovei la şefia PDL, dar şi bruiajul vocilor antenei care-l vor pe Blaga. Alţii, până mai ieri lătrăi în spume ai buldogului, se-ntrec să pună virgule printre vocile dreptei. Iar Traian Băsescu o consideră aptă pe Udrea. Momentul decisiv pentru destinul partidului bate la uşă. Dar, indiferent ce doresc cei de afară, viitorul lui va fi decis de cei dinăuntru. Crede cineva că-n acest partid coşcovit e dorită Macovei la conducere? Păi nici Udrea nu pare să se mai bucure de mare trecere! Ca o frunză-verde-n vântul trădării, spiritul buldogului bântuie pe unde nu te aştepţi! Prin sud, zice-se, mişună şacalii. Iar vulpile politice tocmai au ieşit din rolul de căprioare. Aplauze! Oligarhia salvează România! Dacă bănuiam că distinsa doamnă Turcan îşi va declara preferinţa pentru buldogul fără dinţi, fără curajul de a duce bătălii electorale şi, mai ales, fără priză la electorat, nu m-aş mai fi obosit în decembrie să merg la secţia de votare! Delicata Raluca şi-a-ncheiat cariera: încă un pufuleţ care preferă dulăii năpârliţi!
Dat la o parte de o perspectivă dezolantă, optimismul meu are un moment de gol: în acest context Monica Macovei şi cei care se luptă de cel puţin doi ani de zile să moralizeze-reformeze mediul pedelist au ajuns la finish. Probabil la sfârşitul lui martie, lucrurile se vor aşeza, nu cum ar dori electoratul, ci patronatul de partid. Eventuala plecare a Monicăi Macovei, poate şi a celorlalţi, în aceste condiţii, nu e nicidecum o problemă de oportunism şi nici de traseism ca la majoritatea politicienilor din soiul varani, buldogi, şacali, vulpi, pentru care partidul e locul de învârteli şi adăpostul de justiţie. Şi n-ar fi deloc rău dacă spiritul buldogului n-ar fi compromis unitatea dreptei şi prin alte părţi care au pus umărul la trădare.
Câtă încredere pot avea reformiştii şi-n primul rând, Monica Macovei în forţa civică a partidului lui MRU? Ce au avut în cap cei din stafful lui când au pornit, prin toamnă, o campanie a la Ivan pesedistul, anti-Macovei? Să fi fost în necunoştinţă de cauză fostul şef de servicii de informaţii, de manevrele astea? Abia când au văzut cât de susţinută e pe toate fronturile au făcut ciocu’ mic! …Le-o fi fost de folos? Se mai poate repara o asemenea nerozie? Cu tot parcursul lui păgubitor din vremea constituirii, partidul d-lui Neamţu cel puţin n-a trădat-o! S-ar putea trece peste toate? Chiar şi peste săgeţile otrăvite ieşite din aceleaşi surse insalubre pentru a bloca o asemenea nenorocire? Acum grupuri de pe Facebook cer forţelor dreptei, unitate. Înduioşător! Par nişte copii care le cer părinţilor despărţiţi să refacă familia.
Publicitate
Ca aspect obişnuit al vieţii noastre personale, sociale- implicit şi a celei de zoon politikon- convenţionalismul ne afectează fără doar şi poate – modul în care percepem realitatea în relaţia cu noi înşine şi cu mediul social. Iar când se atinge un prag- diferit de la o persoană la alta, efectele se văd în desensibilizare, în scăderea rezistenţei la manipulare, în acceptarea minciunii, a duplicităţii, ipocriziei, ori, la extrem, în revolte cu miză falsă. Mă-ntreb atunci, dacă păstrarea autenticităţii în ciuda acestui fenomen obiectiv de neocolit pentru fiecare din noi – o mai fi posibilă? …Sau a şi devenit o anomalie în raport cu lumea convenţională?
Mă întreb şi dacă, după ce vezi, repetat, o reclamă, ca de pildă aceea atractivă, în care Maia Morgenstern îşi manifestă afecţiunea profund-umană pentru un sortiment de cafea- suferinţa ei, la fel de profund exprimată până la un punct, în pelicula „Patimile lui Hristos”, atinge aceleaşi înălţimi copleşitoare în percepţia spectatorilor ei! Sau, dacă o reclamă în care, cu cuvinte şoptite, pline de tandreţe înduioşătoare, o voce suavă ne oferă valuri seducătoare de hârtie igienică, nu are ca efect neconştientizat şi deprecierea treptată a unui mod de exprimare altădată normal, a sentimentelor- altfel spus, blazarea timpurie a generaţiilor tinere…
Ştiut lucru, recitativele politice care ţintesc electoral folosesc curent tehnica reclamei pentru a cuceri piaţa. În funcţie de formaţia culturală şi de caracterul politicianului, impactul pe categorii de persoane, uneori, însă, poate detona energii negative. N-ar fi prima dată când o scânteie stârneşte sensibilităţi aşa cum s-a petrecut cu tulburătorul poem recitat de inocentul domn Neamţu la recenta lansare a candidaţilor dreptei. De acelaşi remarcabil poem – neplăcută coincidenţă– se folosise, stârnind patimi stranii şi patriotul comunist Vadim Tudor prin anii 2000, de altfel, mărindu-şi până la 20% depozitul de fani! …De a ajuns toată dreapta atunci, să-i facă sluj electoral etern–salvatorului Iliescu! Dezinteresat,desigur, candidatul Neamţu a încercat şi el piaţa cu versul reuşind să încaiere cumpărătorii într-un moment în care numai de aşa ceva nu era nevoie. Ceva trist şi niţel ridicol…
Aventuri în grădina de hârtie 
ultimele comentarii