Posts tagged ‘oaste ticăloşită’
Noroc din ghioc, paranghelie, măi dragă
De douăzeci de ani, noi, o societate dezlânată, asistăm neputincioşi la bătaia cu minciuni, hoţii şi manipulări, peste capetele noastre, pe un front cât ţara. Un război de întreţinere a ocupaţiei statului prin corupţie, un proces permanent revigorat de către aleşi. O situaţie tot mai greu de schimbat pe măsură ce trece timpul. S-ar putea răsturna lucrurile? Sau, măcar, opri avântul degradării? Am salutat apariţia unei forţe potrivnice, solitare, chiar din interiorul combatanţilor, capabilă să le ţină piept în persoana preşedintelui Băsescu. Intrarea în alt climat, mai sănătos şi mai prielnic unei societăţi normale, însă, depinde de o mulţime de elemente greu de controlat. O şansă ca aceea a unui moment în care haita „leproşilor” a ajuns aproape să se-nvingă singură, ar fi ajutat din plin la ieşirea din marasm. Vanghelizarea dincolo de orice limite mai ales în ultimele luni, a produs această slăbiciune care ar fi putut întoarce soarta războiului. Dar tot vanghelizarea, care a dat pe dinafară, a provocat şi depăşirea momentului. Ocupanţii şi-au reluat poziţiile aproape ca-n „vremurile bune”! Părintele revoluţiei şi reformei ticăloşiei a fost şi de astă dată cel care a acţionat rapid profitând de momentul de slăbiciune pentru a-şi recupera oastea ticăloşită şi a o pune pe picioare. Acum se poate retrage împăcat. Şi-a indeplinit „cu onoare” rolul istoric. Singurul aspect pozitiv e depărtarea de crin. Dar crin, un balon gonflat care se poate sparge oricând şi-nlocui cu altceva, nu prea contează. Doar să vrea patriciu, penelistul iubitor de pesede şi, în general, de orice personaje şi structuri suficient de corupte şi eficiente în lupta anti-justiţie.
Aventuri în grădina de hârtie 
ultimele comentarii