Dacă mult pomenitul suflet slav&măreția unică a Rusiei s-au completat logic cu filetismul caracteristic apostaziei satanice a ortodoxismului rus, atât pe vremea țarilor cât și a lui Putin, la noi (neo)legionarismul, dacopatia, „Cântarea României”, s-au întregit „spiritual” firesc, la rândul lor, cu devierile naționaliste demonstrate de slujitorii bisericii neamului în ocazii prielnice. Ca de pildă, la Congresul studențesc de la Putna din august 2021 când, în prezența a zeci de tineri și preoți, a Patriarhului Daniel, și a președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, ca invitați speciali, liderul studenților ieșeni, Silvian Emanuel Man, propagandist legionar, epigon al „căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu, lansează chemarea isterică la luptă: „Să ne luăm fiecare libertatea și demnitatea înapoi, ca să putem să ne luăm cu adevărat țara înapoi. Istoria este scrisă de cei curajoși, care scot sabia ca să separe grâul de neghină, oile de capre, și care nu au frica că vor muri de sabie, căci chiar Hristos a spus că «eu n-am venit să aduc pace, ci sabie!».
Cu toate că BOR s-a delimitat public formal, de asemenea devieri (după invazia Ucrainei cu binecuvântarea bisericii ortodoxe ruse a lui Kirill), slujbașii ei, cu unele excepții, continuă să propage, în biserici și în dezbateri televizate, etno/filetismul. Naționalist specific și altor biserici ortodoxe, cum e cea sârbă. Și nu doar detestabilul Teodosie Spagoveanu, cel prea îngăduit de Patriarhie, ci și apreciatul părinte Constantin Necula spunea recent la radio Trinitas: „Biserica ortodoxă a fost mare susținătoare a limbii române. Este limba în care Hristos a vorbit pentru sute de generații de români”. Afirmație cu priză populistă contrazisă de faptele reale consemnate în documente istorice.
„Până la jumătatea secolului trecut, slujbele în bisericile ortodoxe românești se țineau în slavonă. Tipărituri în limba neamului nu existau. Abia la îndemnul protestanților, Coresi a putut tipări doar în slavonă, mitropolitul ortodox i-a interzis să tipărească în română. Coresi a tipărit în română doar la Brașov, la inițiativa lui Johannes (Hans) Benkner, judele Brașovului.
Prima carte tipărită românește e catehismul luteran, tipărit la Sibiu în 1551, și pierdută. Filip Moldoveanul a tipărit tot la Sibiu, tot din banii sașilor luterani, evangheliarul slavo-român. Evanghelia cu învățătură a lui Coresi e tipărită din banii lui Lucas Hirscher, alt jude al Brașovului.
Fiul lui Coresi tipărește Palia de la Orăștie (tradusă de pastori reformați) la inițiativa lui Sigismund Bathory.
Cărțile manuscrise – Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană și Psaltirea Hurmuzaki, Codicele Bratul, Codex Sturdzanus, Codex Neagoeanus, sînt toate alcătuite în Transilvania și Banat, sub influență protestantă ; nici o traducere românească veche în Muntenia sau Moldova, unde mitropoliții se opuneau.
Biblia de la București e tipărită un secol întreg după Palia de la Orăștie.
Cazania lui Coresi (tipărită în Ardeal din banii sașilor luterani) e cu șaizeci de ani înaintea Cazaniei lui Varlaam.
Constantin Necula speră că am uitat cu toții că pînă tîrziu, biserica ortodoxă a preferat slavona.
Și cînd a fost complet înfrîntă, a îmbrățișat cu entuziasm româna.”
(Radu Olteanu via Dan Ungureanu)
Când o biserică autocefală locală își construiește religiozitatea pe fundamentul criteriului etno/filetist, național sau lingvistic, se îndepărtează de creștinism.
De fapt, nu la fel face și Becali când se laudă că Dumnezeu e susținătorul echipei sale de fotbal?
Apreciază:
Apreciere Încarc...
5 septembrie 2022 at 16:42 noradamian
Cu câțiva ani în urmă, am asistat la una din conferințele spectacol ale d-lui Dan Puric (identice, de fapt) în care, cu un talent actoricesc incontestabil, ridica propaganda naționalist ortodoxă la nivel artistic. E drept că nu dansa dar, și așa, își fascina fanii cu verbalismul lui neobișnuit. Cu aceeași vervă sprințară răspunsese și întrebărilor puse din sală, urmate de sesiunea de autografe din final, pe cartea sa în care Aurelian Pavelescu îi semna o prezentare elogioasă. „Cum vedeți relația naționalismului ortodox cu multiculturalismul, inclusiv cel religios?” Am deslușit oarecare nervozitate în tonul vocii lui în timp ce mă asigura că poporul român e tolerant cu străinii…
Moment în care aura admirabilului actor din Toujours l`Amour se nărui iremediabil în hăul fundamentalist politico-ortodox.
Trăim într-un spațiu privilegiat în care orientul face joncțiune cu occidentul îmbogățind patrimoniul țării și, implicit, pe cel universal cu o zestre specifică, unică, în toate aspectele, de la religie, literatură, dans, tradiții, veșminte, la gastronomie și umor, în mod particular în fiecare regiune istorică. O varietate culturală benefică atât nației cât și etniilor. A reseta acest melting fabulos pe altarul unui dacism extras din spațiul lui istoric, ficționalizat, pentru a îngroșa naționalismul ortodox, e ca și cum ai tăia o pădure fremătând de viață ca să pui în loc un muzeu fundamentalist, cu artefacte kitsch, deformator trufaș al istoriei, păgubos pentru viața comunității.
Apreciază:
Apreciere Încarc...
22 februarie 2022 at 21:52 noradamian
Aventuri în grădina de hârtie 
ultimele comentarii