Posts tagged ‘resurse’
Marfă proaspătă, neicusorule…
Ici-colo voci revoltate: „Facebook e o mare porcărie ideologică folosită în manipularea tefeliştilor ciuriburi”. „Facebook e o mizerie” etc. Cu toată greața insuportabilă pe care o afișează, anti-feisbuciștii înfulecă în continuare la cantina insalubră gratuită în timp ce-i avertizează pe alții că-i paște enterocolita sau icterul negru. Soldați neînfricați care îndură ororile războiului numai ca să-l curme; precum alcoolicul care bea tărie ca s-o stârpească. De fapt, din bula lor nu se văd decât păcatele pe care le pot atribui ideologiei adverse. Un soldățel trumpist, de pildă, trage în toate sursele media care-i terfelesc idolul dar ocolește cu grijă faptul că moartea atâtor tineri inocenți îl are autor moral și pe cel care a câștigat alegerile sponsorizat de NRA. Iar un soldățel democrat nu poate admite că presa casei livrează realități la pachet cu fake-news. Funcționând la extreme, propaganda ideologică ar sucomba fără dușmani. Iar războiul s-ar isprăvi în lipsă de propagandiști și de prostănaci. Lac să fie… Ce contează că sfeștite religios, găștile politico-ideologice sunt de fațadă, scorojită și aia, sau carnavalești ca prin părțile noastre unde Caragiale e mereu actual: „s-avem și noi faliții noștri”…
Aflăm surprinși că relațiile comunicaționale virtuale au devenit o resursă inepuizabilă pentru experții care au acces la date&tehnici de prelucrare. Că gospodarii rețelei de socializare colectează confidențele, interesele de orice natură și le folosesc. Și nu doar confesionalul FB e baltă de pescuit, ci și căutările noastre pe Google, filmele, emisiunile televizate pe care le urmărim, cumpărăturile on-line. Pe piața propagandei iar e coadă la conserve fără termen de valabilitate. Marfă proaspătă, neicusorule…
Dormi liniștit, guvernul lucrează pentru tine
Prosperitate fără înmulțirea resurselor nu se poate. S-au prins de oportunitatea asta super-capitalistă, din primul moment, toți cei care și-au însușit constant resursele nației devenind peste noapte elita politico-economică a statului, prin speculații, corupție și furt, în mare măsură cu ajutorul legilor făcute tot de ei; relaționarea cu cetățenii fiind de la stăpân la serv, „susțineți-ne ca să vă dăm”, contrară celei democratic- oneste „susțineți-ne ca să vă susținem munca creatoare, unica sursă de prosperitate socială”. Cum, însă, obișnuința generează a doua natură, am ajuns să considerăm normală politica lipsită de morală. Da, știm, politica-i curvă și politicienii nu-s absolvenți de pension! altfel spus, în numele interesului național tot mai mulți creștini acceptă orice… Nu-i de mirare că, în decembrie, votanții, majoritatea dintre ei, au preferat niște stăpâni atotputernici care să-i omenească cu câte ceva, așa cum le-au promis. Un rezultat care dovedește că, în loc să fi evoluat spre o masă socială responsabilă, matură, doritoare de reforme și justiție, am regresat spre o zonă de acceptare a compromisului înșelător. Cu toate astea, nu un guvern cu miniștri aleși pe criteriul obedienței și afilierii la rețele de corupție transpartinică e cel mai straniu aspect, ci faptul că ștacheta a coborât la nivelul în care răul reacțional rezonează cu criteriile unei mase substanțiale de alegători; ceea ce presupune că politicienii practicanți n-o să mai fie nevoiți să fure voturi.
…Și totuși, în ciuda titlului ironic, un singur an de guvernare responsabilă și onestă, deși insuficientă, a demonstrat ce uriașă schimbare în bine s-ar produce prin politici întoarse spre motivarea implicării cetățenilor! E adevărat, ceva de neconceput pentru feudalismul politic autohton, dar, în același timp, un test care a relevat filonul cetățenesc liber de machiavelismele degradante, motivate partinic sau doctrinar. De fapt, mai mult decât un test! Sabotată din plin, partinic, orientarea politic-civică a tehnocraților spre realizarea condițiilor indispensabile unei societăți participative, creatoare de resurse în toate domeniile, capabilă să protejeze segmentele defavorizate economic, fără obișnuita greblare de foloase dosnice, a produs neîndoielnic, semințele necesare unei culturi politice de care avem mare nevoie.
Prodemokraţia: vot în alb murdar.
Ce e aşa de complicat? De greu de priceput? Ei cu demokraţia lor, noi cu democraţia noastră. Mereu în amânare…
Cristian Parvulescu, presedintele ProDemocratia, dând explicaţii: „Este o situatie foarte simpla. Cand nimeni nu castiga colegiul cu 50%+1 atunci se merge pe redistribuire. Se stabileste numarul de mandate care ii revin unui partid….Astfel acest mandat de deputat este adjudecat de catre candidatul cu cele mai multe voturi.”
E foarte simplu, domnu’, am înţeles şi noi acuma.
Fusese de rezolvat o problemă: să se modifice legea electorală, dar să nu se schimbe nimic. Sau mai nimic.
Scopul: un aranjament prin care artileriştii politicii angrenaţi în proiect urmau să-şi asigure perpetuarea dominaţiei şi privilegiilor, sub alibiul slujirii naţiei şi demokraţiei.
A fost desemnat şi şeful de proiect, în stare, cu muşchii lui consiliaţi şi motorizaţi, să rezolve problema: ordonanţa călin(„am înţeles coane dinu, se face”).
După foială îndelungată şi învârtiri exasperante în jurul cozii, s-au concretizat metodele( scheme de manipulare, de dat la întors, de bătut cu pumnul în piept etc) de realizare a unui surogat care să „ţină”, cu numele de VU.
S-au elaborat mijloacele de comunicare corespunzătoare scopului de mai sus, canalele (media) prin care să se dea electoratului iluzia că el va decide, însfârşit, cui îi acordă responsabilitatea treburilor ţării.
S-au găsit resursele: oameni verificaţi, oameni din reţea, ale căror relaţii şi interese însemnau garanţia rezolvării cu succes a problemei în litera şi spiritul banului. Şi clanului. Pe fondul deprimării la maxim a votantului în perioada campaniei. A investirii cu succes în corupţia democratică. A perfecţionării căilor de obstrucţionare a unor categorii de votanţi şi de dus lehamitea până-n pânzele alb-murdare ale fals- demokraţiei.
Altfel spus, pentru reuşita planului, era imperios necesar să crească numărul celor convinşi să renunţe benevol la dreptul, fundamental şi elementar în orice democraţie, acela de a vota!
În fine, ca toate astea sa fie asigurate, mai trebuia şi un paravan, unul cât mai potrivit pentru ochii miopi şi încrezători ai societăţii civile: Prodemokraţia.
Până la urmă lucrurile n-au ieşit exact ca-n socotelile proiectanţilor. Unii s-au păcălit, pe alţii, ca-n cazul „ordonanţei”, i-au trecut toate năduşelile. Înseamnă că, paradoxal, am reuşit să facem un pas înainte. Imperfecţiunile inerente unei asemenea puneri la cale cu titlu uzurpator de VU, a adus odată cu el, nu numai păcăleli flagrante, rezultate aberante, un jenant impuls dat corupţiei electorale şi absenteismul record, ci şi unele rezultate încurajatoare pentru electorat.
Asta ne face să fim cât de cât încrezători că se apropie momentul în care, cu altă conduită politică şi intelegere din partea societăţii se va ajunge la sistemul uninominal majoritar, fără să mai fie nevoie de acoperirea falselor inovatii demokratice. Să fie la următoarele alegeri…anticipate?
Aventuri în grădina de hârtie 
ultimele comentarii