Aventuri în grădina de hârtie

Curba lui Klaus

Având în vedere istoricul politic al actualului președinte, parcursul lui până la cea mai înaltă funcție în stat, imaginea virtuală din cale afară de exagerată pictată de politicieni din ex-usl &pdl &fani riscă să se năruie ca un decor de carton la confruntarea cu problemele statale. Mărturisesc că n-am avut altă pretenție de la președintele nou ales decât aceea de a-și respecta angajamentele declarate public între cele două tururi de scrutin în fața nației și de a răspunde exigențelor politice ale organismelor occidentale de care aparținem. Rezultatul alegerilor, spectaculos, conjunctura geopolitică, aparenta depășire a fricțiunilor între diferitele tabere politice, impresionanta solidaritate a diasporei, succesele, și mai spectaculoase, ale justiției, ale DNA mai cu seamă, pe frontul anti-corupție, toate astea ar fi constituit o energie politică suficientă pentru consolidarea statului de drept și relansarea unor reforme vitale. Cu condiția ca presiunea angajamentelor publice să nu fie depășită de presiunea altor angajamente, mai puțin publice, ale noului președinte. Simptomele, mărunte dar semnificative, ale acestei presiuni dosnice care s-au făcut de timpuriu vizibile nu-s câtuși de puțin simple gafe ori naivități. Felul în care președintele a demonstrat azi în ședința CSM că înțelege separarea puterilor statului poate fi de neînțeles doar pentru cine a avut naivitatea să-l considere independent.

După ultimele sondaje încrederea în DNA a depășit până și tradiționala încredere în biserică. Mare pericol! Faptul că boborul, chiar ăla anesteziat de consensul iliescean, a aflat însfârșit pe ce murdărie colosală e clădit sistemul politic autohton nu poate rămâne fără contramăsuri! Cu un nou președinte pentru liniștea lor, punerea la adăpost a furăcioșilor e din nou posibilă. Punct și de la capăt! Pe Kovesi n-o pot da jos probabil, ar fi o mișcare care ar confirma public că susținerea tentativei de lovitură de stat din 2012 și a încercărilor useliste ulterioare de destabilizare a statului de drept au însemnat o condiție pentru ascensiunea politică a lui KWI. Iar asta ar da un semnal extrem de prost în afară. Dar nu-i neapărată nevoie să și-i pună iar în cap pe occidentali! După cum se prefigurează deja, se poate lucra soft, cu proceduri (artificii, combinații, numiri etc.) mai bine gândite…

6 ianuarie 2015 at 14:14 noradamian 169 comentarii