Aventuri în grădina de hârtie

„Ţară, ţară, vrem ultraşi”…

Nivelul civic al societăţii noastre n-a depăşit unul de galerie. Pe toate palierele. Cu intelectuali cu tot. Trecerea din zona verbală a agresivităţii în cea fizică era doar o chestiune de timp şi de conjunctură favorabilă. Plus un pretext declanşator, că oricând se găsesc pretexte pentru cei decişi să deschidă porţile anarhiei şi haosului. Lumea violentă şi coruptă a fotbalului autohton proiectată non-stop pe sticlă, laolaltă cu ştirile de scandal, cu insidioasele întreprinderi de dezinformare, cu cele de enterteinment debordând de trivialitate, cu reality-show-urile gândite a vinde promiscuitate şi scandal, s-a suprapus firesc peste viaţa socială- de jos până sus şi invers. Cantonată într-un climat al derizoriului, societatea a atins astfel, un prag în care ritmul autodemolării depăşeşte pragul critic. Nu-i deloc de mirare că, perseverent-diabolicum modelată, cu ştiinţa, sau mai degrabă, fără ştiinţa ei, ne dovedeşte acum ataşamentul faţă de cei care au uşurat-o de toate bunurile şi au molestat-o în văzul lumii în (ne)uitatele evenimente cunoscute sub numele de revoluţie şi mineriade.Că ne demonstrează live, de cum se lasă noaptea, competenţele practice dobândite prin programul educaţional de învăţământ la distanţă de tip antenist, în probele de apărare a abuzatorilor ei şi a conturilor lor din paradisuri fiscale. Un no man’s land, în care se regăsesc pentru a-şi tăia craca de sub picioare şi a reveni în atemporalitate, acolo unde s-au simţit în elementul lor de când se ştiu. -deşi au străbătut ce a fost mai greu. Refuzând unicul drum, fără-ndoială, cu hârtoape, unele inevitabile şi cu destule călăuze de traseu care n-au ce căuta acolo, au întors, de fapt, armele spre ei înşişi şi copiii lor. O cruciadă sinucigaşă în care aşa zis-ul high-life duhnind a vodka stalinskaia ca şi drojdia societăţii se-aliniază totalitarist mărşăluind după o coadă de varan.

16 ianuarie 2012 at 21:00 noradamian 92 comentarii